Social
Libertatea de exprimare pentru jurnaliști este în pericol în România. Semnal de alarmă tras de la nivelul UE
Federața Europeană a Jurnaliștilor a cerut scoatere amendamentelor care restricționeză libertatea de exprimare din Codul Penal din România și reduceri fiscale pentru industria mass-media.
Potrivit unui comunicat al FAIR - MediaSind, Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, cuprinzând reprezentanţi ai peste 320.000 de jurnalişti din 35 de ţări europene, a avut loc în perioada 9-10 mai 2019 în Tallin, Estonia. Din partea României la eveniment au participat liderii Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, Leonard Pădureţ, preşedinte, şi Cristinel Godinac, preşedinte executiv, care au prezentat problemele cu care se confruntă presa română.
„Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (EFJ), reunită la Tallinn, Estonia, a fost solicitată să adopte următoarea declaraţie: Situaţia jurnaliştilor în România: Federaţia Europeană a Jurnaliştilor susţine eforturile membrului afiliat din România, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, pentru: deblocarea dialogului social în mass-media, menţinerea culturii şi a mass-media în actualul sector, negocierea unui contract colectiv de muncă pentru toţi angajaţii şi persoanele independente din acest domeniu; modificarea de urgenţă a Legii privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune în sensul restaurării statutului de instituţie publică, şi nu al celui de stat, precum şi pentru depolitizarea managementului acestor instituţii; eliminarea amendamentelor care restricţionează libertatea de exprimare din actualul Cod Penal; acordarea unor reduceri fiscale pentru industria mass-media identice cu cele din Uniunea Europeană, inclusiv măsuri de protecţie a freelancerilor; demiterea urgentă a actualului preşedinte - director general al Televiziunii Române, investigarea şi sancţionarea abuzurilor acesteia împotriva angajaţilor din această instituţie, precum şi deblocarea dialogului social”, se arată în comunicatul citat.
Tema reuniunii celei mai mari organizaţii a jurnaliştilor europeni a fost jurnalismul ca bun public. În context, au fost discutate problemele cu care se confruntă atât angajaţii din instituţiile publice cât şi din cele private, problemele freelancerilor, probleme deontologiei profesionale, controlul politic asupra societăţilor de presă.
A fost, de asemenea, stabilită strategia pentru următorul an, precum şi modul în care vor fi sprijinite organizaţiile afiliate de către conducerea EFJ pe lângă instituţiile europene - Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Europei.
În funcţia de preşedinte al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor a fost reales Mogens Blicher Bjerregard, iar în cea de vicepreşedinte Marta Barcellina.
„Experimentez această realegere ca o declaraţie clară de încredere pentru munca pe care am făcut-o în ultimii ani în colaborare cu restul Comitetului Executiv al EFJ şi aceasta este o declaraţie de încredere pe care sunt foarte bucuros să o primesc. Întreaga zonă a liber-profesioniştilor şi a celor care desfăşoară o activitate independentă este o parte importantă, de care aştept cu nerăbdare să mă ocup. În acelaşi timp, lupta pentru susţinerea libertăţii presei are o mare importanţă, în plus, ne vom preocupa major de consolidarea organizaţiilor noastre afiliate în ţările din care fac parte”, a afirmat Mogens Blicher Bjerregaard, conforma Agerpres.
Invitat la eveniment, preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, a susţinut că ţara sa sprijină jurnaliştii, iar libertatea presei trebuie să fie recreată în fiecare zi, dacă este necesar.
„Este în primul rând rolul mass-media în sine, care poate recrea această libertate. Editori, editori şefi, proprietari ai instituţiilor mass-media sunt coloana vertebrală care susţine libertatea noastră de exprimare, care pot oferi jurnaliştilor sprijinul pentru ca ei să rămână liberi şi independenţi”, a spus preşedintele Estoniei.
Recomandările noastre
