Acum doi ani, în martie 2018, președintele Comisiei economice din Senat, liberalul Florin Cîţu, a făcut o declarație care m-a lăsat cu gura căscată. Pentru că în calitatea pe care o avea la acea vreme, nu avea putere de decizie, am ieșit repede din starea de consternare. Mi-a revenit, când am văzut că a devenit ministru al finanțelor și, mai recent, propunere de premier, pentru ca apoi, să fie păstrat la Finanțe în Guvernul Orban II.
La jumătatea lui martie 2018, Florin Cîțu spunea într-un interviu filmat, nici mai mult nici mai puțin: „Eu cred că ar trebui să terminăm cu această propagandă, adică sănătatea și învățământul - prioritatea zero în România.” La acea vreme, actualul titular de la Finanțe, era un oarecare senator liberal, despre care nu prea se știa mare lucru. Ceea ce se știa însă cu siguranță era un amănunt relevant din trecutul său, evocat public în 8 martie 2011, chiar de către protagonist, și anume, motivul pentru care a fost dat afară din funcția de trezorier al ING Bank: „Am fost înștiințat ieri ca sunt concediat. Nu știu dacă acest lucru are legătură cu episodul celebru din 2008 (atacul speculativ împotriva leului), dar nu cred că acesta este motivul.” A fost un moment de sinceritate, pe care cel mai probabil ulterior l-a regretat.
Pentru cine nu știe cum a fost cu atacul speculativ din 2008, arăt pe scurt: o serie de bănci românești, românești vorba vine, au acționat în numele și interesul unor clienți străini, al unor giganți internaționali, și au mizat sume imense pe căderea leului. După cum arăta recent revista Capital, „Florin Cîțu, a fost implicat direct în 2008 într-un atac speculativ asupra monedei naționale, în urma căruia au crescut foarte mult dobânzile la creditele în lei, fapt ce i-a adus pe mulți debitori în situația de a nu-și mai putea achita datoriile către bănci. Atunci, rezerva valutară a BNR a scăzut cu peste un miliard de euro, pe parcursul unei singure luni.”
Cum așa? Ca să salveze moneda națională, BNR a fost nevoită să intervină în forță, ceea ce a dus însă la creșterea dobânzilor la creditele în lei. Altfel spus, aceste bănci, prin economiștii lor șefi, au acționat astfel încât să pricopsească niște coloși precum JP Morgan și Barclays, pe seama buzunarelor românilor cu credite în lei, contractate inclusiv la băncile care le-au „pariat” banii luați sub formă de credite în lei. Da, știu, mizerabil, așa este!
Veți fi de acord, cred, cu consternarea unuia ca mine, la aflarea veștii că Florin Cîțu a fost alegerea pentru Finanțe a lui Klaus Iohannis, sau a celor care îl țin în geam, la Cotroceni. Vă asigur, din surse foarte serioase, că aceeași consternare a fost resimțită și la vârful BNR, care nu a mai putut spune decât atât: „Sperăm să colaborăm bine!”
Revenind la declarația lui Cîțu din 2018, o reiau apăsat: „Eu cred că ar trebui să terminăm cu această propagandă, adică sănătatea și învățământul - prioritatea zero în România”, arăt că odată ajuns șef la finanțe, omul s-a ținut de cuvânt. Bugetul Ministerului Sănătății a scăzut cu 3,5 miliarde de lei, față de cel pe 2019, în condițiile în care și așa, „sectorul sanitar românesc are unul dintre cele mai mici bugete din Uniunea Europeană”, am citat din Victor Costache, declarație făcută când era titular la Sănătate. Mi s-ar putea spune că 3,5 miliarde de lei, adică vreo 750.000.000 de euro, nu înseamnă mare lucru, la nivel de buget al unui minister. Greșit!
Înseamnă foarte mare lucru! Înseamnă enorm! Înseamnă multe mii de Paturi de ATI complet echipate, spre exemplu. Înseamnă nenumărate vieți omenești, vieți ale unor cetățeni români de la care au fost strânși cei 3.5 miliarde de lei.
Recomandările noastre
