România, în ceea ce privește educația, conduce în clasamentul Uniunii Europene la abandonul școlar, cu o rată de 16%, comparativ cu media europeană de 10%, arată studiul „Părinți la Sat”, realizat de Asociația BookLand și Unlock, cu sprijinul Leroy Merlin. În mediul rural, unde locuiește jumătate din populația țării, fenomenul este și mai accentuat. Peste 600.000 de elevi fie au părăsit școala, fie nu frecventează cursurile corespunzătoare vârstei lor.

La această situație se adaugă proporția mare de tineri NEETs (nici educați, nici angajați), care reprezintă aproape 20% dintre tinerii români – cel mai mare procent din UE. Acești tineri, lipsiți de perspective și sprijin, perpetuează cicluri de sărăcie și inegalitate. Pentru a înțelege complexitatea fenomenului, Asociația BookLand și Unlock, cu sprijinul Leroy Merlin, au realizat cercetarea .

Valori și temeri ale părinților din mediul rural

Studiul a explorat relația părinților din mediul rural cu educația, valorile pe care le transmit copiilor și barierele care îi împiedică să susțină școlarizarea. Datele colectate relevă o discrepanță profundă între părinții care au avut oportunități de dezvoltare și cei blocați în sărăcie extremă. Cei din urmă, confruntați cu lipsuri materiale și traume emoționale, rareori pot prioritiza educația copiilor lor.

Părinții de la sat pun accent pe familie ca valoare centrală și își măsoară succesul prin realizările copiilor. Totuși, frica de marginalizare, bullying, sarcini în adolescență și dificultăți financiare le împiedică să sprijine adecvat parcursul educațional al celor mici. În multe familii, lipsa resurselor materiale și a unui spațiu adecvat pentru studiu determină copii să abandoneze școala, văzând educația drept un lux inaccesibil.

Spațiul locativ: un factor esențial în educația copiilor

Mediul în care trăiesc copiii este un indicator cheie al riscului de abandon școlar. Familiile sărace locuiesc în case insalubre, fără spații dedicate studiului sau igienei, ceea ce reduce șansele copiilor de a-și continua educația. În astfel de contexte, copiii sunt adesea nevoiți să preia responsabilități adulte, sacrificând școala pentru a-și sprijini familiile.

Lipsa oportunităților de muncă stabile în zonele rurale amplifică nesiguranța financiară. În ciuda sărăciei, presiunile sociale îi determină pe părinți să investească în haine sau gadgeturi pentru copii, în detrimentul cheltuielilor educaționale. Această mentalitate reflectă o nevoie acută de recunoaștere socială, chiar și cu prețul sacrificării unui viitor mai bun.

„În lipsa predictibilității financiare, majoritatea se axează pe imediat (ʻce-i în mână nu-i minciună’) și rareori fac planuri pe termen lung. În mod paradoxal, părinții cu cei mai puțini bani au tendința de a ceda presiunilor copiilor pentru a cumpăra jucării sau haine de brand, comparativ cu cei mai stabili financiar, care sunt mai chibzuiți. Cea mai mare diferență între cei care reușesc să facă bani și cei care nu reușesc rămâne atitudinea.

Cei care suferă de deprivare financiară cred despre ei că ʻnu potʼ și despre mediu că ʻnu se poate. ... un alt studiu recent arată că românii cheltuie de opt ori mai mult pe țigări și alcool decât pe educație... Totuși, cu cât părinții sunt mai educați și cu cât au aspirații mai înalte pentru copii, cu atât crește și investiția în educație, în special în activități extra-curiculare: sport, o limbă straină sau excursii cu școala,” ”, se precizează în studiu.

Familia: între tradiție și dorința de independență

Deși părinții recunosc importanța educației ca mijloc de a ieși din sărăcie, implicarea activă în procesul educațional rămâne scăzută. Lipsa unei educații proprii și a resurselor financiare limitează capacitatea lor de a sprijini copiii, iar multe familii rămân sceptice față de beneficiile pe termen lung ale școlarizării. În același timp, bullying-ul și discriminarea pe criterii sociale sau materiale afectează profund copiii, descurajându-i să continue studiile.

Totuși, planurile de viitor sunt influențate de puterea financiară și de statutul în comunitate. „Există un angajament comun: dorința de a rămâne în județ alături de familie. Părinții vor ca tinerii să rămână și să se dezvolte personal și profesional în comunitate, unde au crescut. Această viziune este deosebit de importantă pentru familiile care se confruntă cu dificultăți financiare; sprijinul reciproc dintre generații constituie o sursă vitală de ajutor și stabilitate în fața provocărilor de zi cu zi,” se arată în studiu.

În mediul rural, familia rămâne un pilon central, dar rolurile tradiționale de gen și căsătoriile timpurii continuă să limiteze oportunitățile femeilor și ale fetelor. Totuși, o schimbare subtilă se face simțită: tot mai multe mame își încurajează fiicele să devină independente financiar și să-și construiască un viitor prin educație și meserii.

Educația are nevoie de măsuri urgente: 0 Românie care învață meserie

Pentru a combate abandonul școlar și a sprijini dezvoltarea comunităților rurale, sunt necesare măsuri integrate, care să includă:

1. Crearea de oportunități locale de muncă – investiții în industrie și servicii care să ofere locuri de muncă stabile.
2. Sprijinirea familiilor vulnerabile – subvenții pentru rechizite, transport și îmbunătățirea condițiilor locative.
3. Programe educaționale adaptate – promovarea meseriilor și a învățământului profesional, corelat cu cerințele pieței muncii.
4. Conștientizarea valorii educației – campanii de informare și mentorat pentru părinți și copii.
5. Accesibilizarea educației – introducerea unor politici de susținere a familiilor, cum ar fi burse și mese gratuite pentru elevi.

Ca urmare, după 4 ani în care a renovat și dotat 80 de școli și grădinițe din toată țara, Asociația BookLand a început să construiască primul său Campus Preuniversitar Profesional în Sistem Dual în satul Vulturești, din județul Argeș.

„Mai mult decât o școală, Campusul BookLand reprezintă o schimbare de paradigmă. Pentru comunitatea locală, Campusul aduce soluții concrete, asigurând stabilitate economică, sustenabilitate și un viitor prosper pentru zeci de generații de tineri argeșeni. Începând din 2025, când își va deschide porțile, primii 300 de elevi din satele învecinate (pe o rază de ~50km) vor studia aici în primul an, urmând ca după completarea tuturor claselor capacitatea maximă să fie de peste 1.200 de elevi”, arată reprezentanții BookLand.

Speranța unei schimbări

România rurală reprezintă un rezervor imens de potențial uman, însă fără intervenții coordonate, acest potențial riscă să rămână irosit. Conform statisticilor europene, ponderea populației de vârstă școlară în populația totală din România este cea mai mare și mai stabilă în comparație cu țările din regiune. În schimb, ponderea copiilor încadrați în școlile românești este cea mai mică din regiune & în scădere: doar 18% față de 20% în Polonia sau 21% în Germania, spre exemplu.

Prin investiții strategice și sprijin constant, tranziția către o societate educată, capabilă să învețe și să aplice meserii, este posibilă. Copiii de astăzi sunt cheia unei Românii mai puternice, iar responsabilitatea de a-i susține cade pe umerii întregii societăți.