Articolul respectiv, publicat de Helsingin Sandomant şi semnat de Pekka Mykkanen, corespondentul la Bruxelles al publicaţiei, se dorea un portret al şefului de cabinet al lui Juncker, Martin Selmayr. Acesta a dezvăluit că superiorul său aprecia că unii dintre cei 28 de comisari europeni sunt atât de plicticoşi încât seamănă cu nişte „somnifere ambulante”.

Chestionat în legătură cu aceste critici, cu ocazia unei conferinţe de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Alexander Winterstein a declarat doar că Juncker are „deplină încredere” în toţi comisarii săi.

Oficialul a refuzat să exemplifice care dintre cei 28 de comisari ar putea corespunde descrierii apărute în ziarul finlandez.

Martin Selmayr, un avocat german de 46 de ani, este perceput ca o persoană mult mai influentă decât comisarii şi ca fiind mîna dreaptă a lui Juncker. El nu are decât rareori apariţii publice, însă a făcut o excepţie notabilă la primul summit de după Brexit, când a răspuns presei foarte amănunţit, precis şi rapid.

În articolul de care vorbim, Selmayr ar fi declarat că „Jean-Claude Juncker nu are timp de pierdut cu mediocrităţile. Nu poate striga la comisari dacă descoperă că nu şi-au făcut treaba. Răul din această poveste nu sunt eu. Este preşedintele – dar el aşa trebuie să fie.”

Potrivit autorului articolului, Martin Selmayr ar fi explicat că Juncker îi găseşte pe unii dintre comisari atât de plictisitori că i-a numit „somnifere ambulante”:

„Unele persoane vin aici şi-l plictisesc pe preşedinte, deci nu vrea să-i mai vadă.”

Un potret al lui Jean-Claude Juncker, realizat de Politico la începutul anului, o cita pe comisara Bugetului, Kristalina Georgieva, care descria ambianţa din jurul axei Juncker – Selmayr drept „toxică”.

Ulterior, ea a dezminţit că a făcut aceste afirmaţii, dar Politico şi-a menţinut cele scrise în articol.

Nu este prima oară când Juncker face nişte afirmaţii scandaloase sau ciudate. Într-un discurs în Parlamentul European, imediat după referendumul care a decis ieşirea din UE a Marii Britanii, el a afirmat că a discutat cu „conducătorii altor planete”.

Alte articole vorbesc că motivele pentru care Juncker spune adesea lucruri ciudate ar fi faptul că îi place să bea câte un păhărel în plus la masă.