Povestea tristă despre Assnge începe ca orice povste doar că sfârşitul este incert. Deocamdată: „Era odată un hacker, puţin ciudat, cu dorinţa de a face cunoscut adevărul despre lumea în care trăieşte. Se numea Julian Assange şi s-a născut în 3 iulie 1971 în Australia. Este un cybermiliter, un bărbat strălucitor care descoperă că decalajul dintre realitatea lumii poliice şi informaţiile cunoscute este prea mare faţă de informaţiile cunoscute de cetăţeni. Îşi propune, deci, să creeze un site în care toţi pot, cu toată confidenţialitatea virtuală, să trimită informaţii sensibile. Se naşte astfel Wikileaks. Assange şi încă patru persoane se ocupă de site”.

Cum a fost persecutat pentru că a spus adevărul

În 2010, Wikileaks publică documente despre războiul din Irak, inclusiv un video care a devenit viral la nivel internaţional. Omicidiu colateral. Acesta arată incursiunea aeriană din 12 iulie 2007 la Baghdad. Este un flashback de război american în timpul căruia un elicopter american deschide focul asupra unui grup de civili, printre care reporteri al Reuters. Cel puţin 18 persoane au fost ucise în timpul acestui raid. Civili. Nevinovaţi. Acest video a fost scandalos. Preşedintele Obama a trebuit să ia cuvântul de urgenţă. Julian Assange devine din acea zi vânatul său, ţinta, duşmanul public numărul UNU al Statelor Unite. Autorităţile americane au început să facă cercetări despre Wikileaks şi Assange în baza Espionage Act din 1917. Printre altele, diferite agenţii guvernamentale, unde apare şi FBI, pornesc cercetări împotriva lui Assange. Wikileaks, în paralel a deconspirat corupţia dictatorilor africani si a unor companii offshore ruseşti.

A slăbit 15 kg, abia mai vorbeşte şi dă semne de îmbătrânire prematură

În 2010, Assange merge în Elveţia unde o procuratură începe o cercetare preliminară în urma unei mărturii a două femei suedeze, dintre care una a vrut să-l oblige să-l îmbolnăvească de SIDA (lucru pe care l-a şi făcut) după ce a făcut sex cu el. Cealaltă a refuzat să semneze declaraţie la poliţie. După ce afacerea a fost clasificată, ancheta se redeschide de Suedia în mai 2019.

În 2012, Julian Assange, încolţit din toate părţile, cere azil la ambasada Ecuadorului din Londra. El va rămâne acolo din 2012 până în aprilie 2019. Odată cu schimbarea preşedintelui din Ecuador, la începutul lui 2019, Assange este arestat în sediul ambasadei. Este apoi încarcerat într-o închisoare din Anglia. Statele Unite cer extrădarea sa pentru ”piraterie informatică”. Acum, Assange este pe moarte, A slăbit 15 kg. de la arestarea sa, nu-şi mai găseşte cuvintele şi are semne de îmbătrânire prematură.

Cum rămâne cu dreptul internaţional şi cu suveranitatea?

„Fără a intra în misterele legilor britanice, cazul Assange ridică o întrebare fundamentală a dreptului internaţional. Asange este cetăţean australian, nu american. Nu a comis nicio infracţiune în ţara aceea. El a făcut cunoscute informaţii confidenţiale trimise de alţii (mai ales de Chelsea Manning), nu le-a furat. Toţi jurnaliştii fac acest lucru, cu informaţii generale mai puţin importante, dar principiul e acelaşi. În presa americană vorbim frecvent de informaţii provenind din ”surse oficiale neidentificate”, se mai arată în comunicat.

De unde pleacă nedreptatea faţă de Assange

Dacă Assange trebuie să fie extrădat pe această bază şi vârât în închisoare pentru tot restul veţii sale, asta înseamnă tot ca principiu că toate ţările care spionează SUA ar trebui să-şi predea proprii spioni, la fel ca şi toţi jurnaliştii care publică informaţii despre această ţară obţinute cu mijloace ilegale. În timp de Statele Unite nu sunt un mare apărător al suveranităţii naţionale al altor ţări, în afara lor, înseamnă că am ajuns într-o situaţie extraordinară, iar lipsa de reacţie a guvernelor aliate SUA, în principal britanice şi australiene, demonstrează înaltul lor grad de supuşenie.

Un om (aproape) singur. Cine îl mai apără?

„Oamenii îl apără pe Julian Asange. Regizorul american Oliver Stone a declarat : „Julian Assange este un editor al adevărului. A făcut o muncă extraordinară în favoarea umanităţii, faţă de tratamentul inuman la care este supus”, spune regizorul.

„Acest caz este crucial pentru supravieţuirea dreptului nostru de a cunoaşte libertatea nostră esenţială de a combate opresiunea Statelor Unite si a Regatului Unit, iar în final este contra tiraniei!”. Dar şi alte personaje apără acest om. Să enumerăm doar câţiva care au exprimat interesante reflecţii despre ”cazul Assange”: John Pilger- jurnalist australian, Craig Muray, fost diplomat britanic, Roger Waters, muzician şi fondator al trupei Pink Floyd, titrează La Libre Be.

Te-ar putea interesa și: