Președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul Dana Gîrbovan s-a referit la decizia suspectă a Comisiei de la Veneția. Magistrații spun că nu mai vor să fie supravegheați și șantajați de către DNA.

Președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul Dana Gîrbovan a declarat că decizia Comisiei de la Veneția s-a dovedit, înca o dată, a fi lipsită de obiectivitate și profesionalism în Avizul pe care l-a adoptat în data de 19 martie 2022, asupra legii privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

”Comisia de la Veneția ignoră efectiv și refuză să ia în considerare realităţi faptice indubitabile ce nu pot fi negate, cum au fost metodele abuzive de anchetă documentate amplu prin Hotărârea nr. 225/2019 a Consiliului Superior al Magistraturii. Este inadmisibil ca toate presiunile ce reprezintă amenințări grave la adresa independenței justiției sa fie minimalizate de experții Comisiei de la Veneția. Dacă astfel de practici abuzive împotriva judecătorilor şi procurorilor, făcute în numele pretinsei lupte anticorupție, sunt minimalizate şi justificate tocmai de cei ce ar trebui să apere statul de drept şi independența justiției, înseamnă că acest organism şi-a abandonat propriile valori, iar în această situaţie recomandările venite din partea Comisiei de la Veneția nu mai au pertinenţă”, a scris Dana Gîrbovan.

Avizul suspect al Comisiei de la Veneția

Pe de altă parte, patru asociații profesionale ale magistraților, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România, AJADO și APR critică dur avizul dat de Comisia de la Veneția.

Pe înțelesul tuturor, această Comisie a fost chemată să își dea avizul pentru decizia politică a României de a desființa SIIJ. Comisia de la Veneția a criticat însă decizia decidenților români, și a opinat că toate dosarele privindu-i pe magistrați să fie trimise la DNA sau la DIICOT, și nu la anumite Parchete, unde să fie anchetate de procurori anume desemnați.

”În cuprinsul Avizului se arată că “în discuţiile din întâlnirile on line delegația Comisiei de la Veneția a auzit încă o dată acuzații de «abuz» în activitatea DNA, care au fost invocate pentru a justifica că competențele DNA (și DIICOT) nu au fost restabilite față de judecători și procurori și a remarcat polarizarea puternică în jurul acestei probleme. Autorii avizului arată că “este dificil pentru Comisia să evalueze gravitatea acestor acuzații”, fapt ce nu îi împiedică, însă, să concluzioneze, totuși, că “acestea au fost probabil probleme incidente” şi nu „o problemă stucturală” a DNA”, se arată în comunicatul comun pe care îl puteți citi AICI.

Comisia de la Veneția a prins drag de DNA

Cu alte cuvinte, membrilor Comisiei de la Veneţia le este greu să evalueze dacă reprezintă sau nu chestiuni grave anchetele ce în final s-au dovedit fie complet nefondate, fie abuzuri.

Aceste anchete au produs consecinţe grave, şi anume, printre altele, demisia sau suspendarea din funcții a unui Procuror General, a unui judecător al Curții Constituționale, a unor judecători președinți de secție ai Înaltei Curți de Casație si Justiție, a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și a multor alți judecători şi procurori, în special de la nivelul curților de apel şi ai Înaltei Curți de Casație şi Justiție, instanțe ce au de altfel competenta de soluționare a cauzelor de mare corupție. Ori toate aceste abuzuri au fost comise de magistrați români care ar fi putut fi șantajați de către DNA cu deschiderea unor dosare pe numele lor.

”Nici faptul că membri ai Consiliului Superior ai Magistraturii, în perioada în care au deținut mandatul de garanți ai independenței justiției, au fost supravegheați luni în şir de serviciile de informații, pentru ca ulterior, pe baza acestor supravegheri, DNA sa înceapă din oficiu dosare penale pe care să le ţină deschise până în momentul înființării SIIJ, nu au constituit probleme suficient de grave pentru Comisia de la Veneţia. Comisia de la Venetia a catalogat drept “incidente” modalitaţile abuzive de anchetă, deși acestea au țintit exact judecători şi procurori aflați în vârful sistemului judiciar, cu consecinţe directe asupra independenţei justiţiei”, se mai arată în comunicat.