Evenimentul Zilei > Justitie > Judecătorii români susțin că nu se pot întoarce la ”metodele DNA”. De ce nu trebuie desființată SIIJ
Judecătorii români susțin că nu se pot întoarce la ”metodele DNA”. De ce nu trebuie desființată SIIJ

Judecătorii români susțin că nu se pot întoarce la ”metodele DNA”. De ce nu trebuie desființată SIIJ

Mai multe asociații de judecători români, printre care UNJR - condusă de Dana Gârbovan sau AMR - condusă de judecătoarea Andreea Ciucă se opun în continuare ideii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) au semnat o declarație comună care a fost trimisă comisiei de specialitate din Senatul României, unde se discută propunerea legislativă de desființare a Secției pentru Investigare a Infracțiunilor din Justiție, celebra SIIJ.

Judecătorii și procurorii din cele patru asociații susțin că activitatea SIIJ trebuie să continue, având în vedere și practica DNA, care a deschis în vremurile de tristă amintire mai multe sute de dosare pe numele unor magistrați.

„Proiectul de lege ignoră realitatea existentă în sistemul judiciar la data înfiinţării SIIJ, în contextul în care impresia unui fenomen de corupție și de infracționalitate răspândit în sistemul judiciar a fost creată de DNA. În primul rând prin sutele de dosare – 163 dosare deschise din oficiu privind procurori si 113 dosare deschise din oficiu privind judecători – și care au fost ţinute deschise ani de zile de către DNA. Într-o perioadă de 5 ani, DNA a deschis din oficiu 276 de dosare din oficiu, ceea ce înseamnă că, în medie, DNA deschidea în fiecare lună câte 5 dosare vizând judecători sau procurori!”, susțin magistrații din cele patru asociații semnatare a declarației comune.

DNA – un mecanism de presiune al Statului Paralel

Magistrații mai susțin că tactica celor de la DNA era una de presiune. Prin modul în care avea loc, acțiunea procurorilor anticorupție era un instrument foarte eficient în mâinile Statului Paralel, prin care întregul corp al magistraturii trebuia să execute și servească anumite interese.

„Prin modul de gestionare publică a acestor dosare – ample comunicate de presă ale DNA prin care anunţau începerea anchetelor, scurgeri de informaţii din dosare aflate în perioada de ancheta, inclusiv transcripturi din interceptări, imagini cu magistraţi încătuşaţi. Spre exemplu, imagini cu un judecător CCR arestat au fost intens preluate de media – au creat impresia corupţiei corpului de magistraţi, chiar dacă aceştia au fost în final scoşi de sub urmarire penală sau achitaţi”, se mai arată în declarația comună..

A existat, de asemenea, o practică consolidata la nivelul DNA de a da comunicate de presa detaliate ce includeau numele judecătorilor sau procurorilor acuzaţi, o descriere amplă a stării de fapt şi a infracţiunilor de care erau acuzaţi, fără utilizarea expresiilor dubitative – ca reflectare a principiului nevinovăţiei -, comunicate ce erau ulterior preluate pe larg de presă.

Daca, însă, magistraţii respectivi erau scosi de sub urmărire penală sau achitaţi, nu mai exista niciun fel de comunicare din partea DNA, publicul rămânând cu impresia vinovăţiei magistraţilor acuzaţi. Aceasta practică nu a reprezentat doar o atingere severă adusă prezumţiei de nevinovăţiei, ci a determinat prejudicii grave imaginii justiţiei.

Statul de drept este grav afectat

Magistrații mai susțin că argumentele punctuale expuse arată clar că intenţia de desfiinţare a singurei secţii de parchet aflate în afara oricărui control politic va crea un precedent extrem de periculos pentru statul de drept din Romania.

”Slăbirea statutului magistraţilor va avea consecinţe grave, irevocabile asupra justiţiei ca serviciu public. Cum au subliniat, preşedinta Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) si preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ-UIM). Cu ocazia conferinţei din data de 18.01.2021, independenta justiţiei este esenţială pentru o societate independentă, iar a controla judecătorii înseamnă a controla hotărârile pe care aceştia le pronunţă”, se mai arată în documentul semnat de cele patru asociații de judecători.

De altfel, preşedintele CSM a susţinut, într-un interviu din data de 28 ianuarie 2021, că este nevoie de o dezbatere pe tema unor „garanţii” pentru judecători şi procurori, neputând fi exclusă orice idee de garanţie pe calificarea ca fiind super-imunitate”.

De notat că desființarea SIIJ a constituit obiectul altor trei proiecte legislative, respinse de Senat, în calitate de cameră decizională.

Asociaţiile noastre profesionale îşi exprimă deschiderea la dialog pe care au avut-o în mod constant, însă, aceasta nu a însemnat şi nu înseamnă trecerea cu vederea a propunerilor cu efecte negative pentru magistraţi, pentru sistemul judiciar şi, în consecinţă, pentru cetăţeni.

 

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News