Magistrații de la Curtea de Apel București au dat un verdict total opus celui pronunțat de Tribunalul București, într-un caz instrumentat de DNA.

Judecătorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache, de la Curtea de Apel București, au demolat cazul construit de procurorii DNA împotriva lui Adrian Mladin, fostul primar din localitatea Jilava. La prima instanță, acesta primise o pedeapsă de 8 ani de închisoare.

Decizie de achitare luată de magistrații de la Curtea de Apel București

Astfel, Curtea de Apel București a dispus achitarea fostului primar din Jilava Adrian Mladin (foto). „A fost o decizie care a surprins și șocat destul de multă lume, dar o decizie cât se poate de corectă, din punctul nostru de vedere, având în vedere motivarea magistraților”, precizează jurnaliștii de la luju.ro.

Prin aceeași decizie și în baza aceluiași temei prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penală - fapta nu este prevăzută de legea penală”, judecătorii Valentin Mihai și Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel București au stabilit achitarea definitivă a celui de-al inculpat din dosar, omul de afaceri Marian Constantin, pentru dare de mită și spălare de bani, condamnându-l însă la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată”, conform sursei citate.

Magistrații au demontat cazul construit de DNA

Judecătorii respectivi arată că procurorii DNA au contrazis construcția juridică fix prin rechizitoriul pe care l-au întocmit. Curtea de Apel București precizează că, dacă s-ar acceptă că în cazul de față au fost comise infracțiuni de dare și luare de mită, s-ar ajunge în sitiatia în care Adrian Mladin, administratorul de drept al societății care a încheiat contractele cu Primăria Jilava, l-ar fi mituit pe primarul Adrian Mladin. O ipoteza pe care instanța o cataloghează că fiind absurdă.

Iată fragmente din decizia luată de magistrați

„Motivele de apel ale inculpaților vizând soluțiile de condamnare dispuse pentru infracțiunile de luare/dare de mită și spălarea banilor; consecințe asupra apelurilor persoanelor interesate M.A., M.A și C.G; soluțiile ce se impune a fi dispuse cu privire la infracțiunile de fals în declarațîi și fals în inrisuri sub semnătură privată că urmare a constatării, în apelul parchetului, a nelegalitatii soluției de încetare a procesului penal că urmare a intervenirii preriptiei răspunderii penale.

Potrivit art.254 A.1 C.pen. 1969 (identificat că fiind lege penală mai favorabilă), fapta funcționarului public care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în opul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi – infracțiunea de luare de mită.

Corelativ, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile și în scopurile arătate în art.254, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani – infracțiunea de dare de mită.

Termenul 'scop' folosit de legiuitor nu avea legătură cu latura subiectivă a celor două infracțiuni, ci face parte din condiția atașată laturii obiective, indicând finalitatea demersului infracțional din punct de vedere obiectiv. Altfel spus, indiferent de cel care are inițiativa comiterii celor două infracțiuni (mituitul – funcționarul public sau mituitorul), pretindere, primirea, acceptarea promisiunii (în cazul luării de mită), promisiunea, oferirea sau dare de bani sau alte foloase (în cazul dării de mită) trebuie să aibă că finalitate îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului, ori îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Prin urmare, subiectul activ ale infracțiunii de dare de mită urmărește, fie din proprie inițiativa, fie că urmare a condiționării funcționarului public, subiect activ al infracțiunii de luare de mită, că acesta din urmă să-și indeplineaa atribuțiile de serviciu în modalitatea care îi este mai favorabilă mituitorului (să indeplineaa, să nu indeplineaa ori să întârzie îndeplinirea unui act privitor la atribuțiile sale de serviciu, să facă un act contrar acestor îndatoriri). În schimbul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu în modalitatea dorită de mituitor, mituitul urmărește obținerea unor sume de bani/foloase care nu i se cuvin sau chiar la obține.

În cauza de față, faptele de dare/luare de mită, astfel cum sunt descrise de procuror la secțiunea 'în drept', descriere preluată și de tribunal, s-ar încadra în dispozițiile menționate, însă atât procurorul, cât și prima instanța au făcut abstracție de o împrejurare esențială, în ciuda faptului că au reținut existența acesteia.