„LECŢIE” DE JUSTIŢIE. Judecătoarei Camelia Bogdan i-a fost luat dosarul "Vîntu-Popa" din motive ce nu se regăsesc în legea penală. Printre acestea: procesul se derulează prea repede.

Preşedinta Secţiei a II-a Penală a Tribunalului Bucureşti, judecătoarea Elena Burlan, va fi cercetată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Motivul: ar fi acţionat cu "gravă neglijenţă" când a decis să-i ia judecătoarei Camelia Bogdan dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu e acuzat de favorizarea infractorului Nicolae Popa.

Potrivit Ministerului Public, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a sesizat, ieri, CSM "să facă verificări cu privire la judecătorul Elena Burlan, sub aspectul nerespectării normelor de procedură cu gravă neglijenţă", în condiţiile în care aceasta şi-a declarat incompatibilă subalterna pe un motiv "neprevăzut de dispoziţiile Codului de Procedură Penală".

Camelia Bogdan, un magistrat incomod

EVZ a intrat în posesia motivării acestei decizii, din care rezultă că judecătoarea Burlan a declarat-o pe Camelia Bogdan incompatibilă să judece în continuare dosarul lui SOV pe motiv că aceasta dă dovadă de "celeritate nejustificată", ce ar putea duce la "părerea (...) că judecătorul (...) şi-a creat deja opinia vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze cauza în regim de urgenţă".

De altfel, încă de la începutul procesului, Camelia Bogdan nu a fost o judecătoare comodă pentru Vîntu. Ea a decis să stabilească termene de judecată scurte, de la o săptămână la alta, pentru a asigura celeritatea actului de justiţie. Mai mult, a dat semne că nu va accepta ca procesul să fie amânat la infinit de avocaţi. Ba chiar a ţinut să verifice personal dacă Vîntu este cu adevărat bolnav şi nu poate lua parte la dezbaterile din sala de judecată, aşa cum susţinea.

Printre altele, judecătoarea a descoperit că actele medicale prin care SOV încerca să demonstreze că suferă de inimă şi trebuie să se trateze la Viena - motiv pentru care instanţa ar fi trebuit să-i permită să plece din ţară - erau semnate de un medic ginecolog. Atitudinea activă a judecătoarei i-a scos din sărite pe apărătorii celor trei inculpaţi din dosarul "SOV-Popa", care au început să se plângă că ar fi "hărţuiţi psihologic" şi să formuleze cereri de recuzare a ei.

Pe 15 martie 2011, presupusul complice al lui SOV, Octavian Ţurcan, a cerut să i se ridice temporar interdicţia de a părăsi ţara motivând că trebuie să plece din România ca să-şi viziteze părinţii şi să depună o declaraţie fiscală la autorităţile din Cipru, unde deţine o companie. Judecătoarea Camelia Bogdan a respins cererea lui Ţurcan pe motiv că acesta trebuie să fie prezent la proces ca să ofere explicaţii referitoare la faptele de care este acuzat.

La următorul termen al procesului, pe 21 martie, avocatul lui Ţurcan a cerut recuzarea judecătoarei Camelia Bogdan pe motiv că s-ar fi antepronunţat asupra vinovăţiei clientului său atunci când nu i-a permis să plece din ţară. Cererea de recuzare a ajuns a doua zi pe masa Elenei Burlan, care a decis că judecătoarea Camelia Bogdan ar fi incompatibilă să judece mai departe cauza. Citeşte AICI motivarea integrală a deciziei Elenei Burlan Pusă la zid pentru că a aplicat "Mica reformă"

În motivarea acestei decizii, judecătoarea Burlan admite că, potrivit Codului de Procedură Penală, respingerea cererii lui Ţurcan (pe care-l "botează" Ovidiu) "nu ar trebui să echivaleze cu o antepronunţare a magistratului".

Cu toate acestea, ea îi face un adevărat rechizitoriu judecătoarei lui SOV, căreia îi reproşează "administrarea probatoriului cu o celeritate nejustificată".

Iar argumentul că Octavian Ţurcan trebuie să fie prezent în sala de judecată la dezbaterile din dosar este văzut de judecătoarea Burlan drept o "condiţionare" a rezolvării cererii acestuia de a părăsi ţara de "furnizarea unor informaţii necesare administrării probatoriului", în condiţiile în care Ţurcan "a precizat de mai multe ori poziţia sa în sensul că îşi rezervă dreptul la tăcere". Elena Burlan mai susţine, fără să aducă şi argumente, că "atitudinea atipică" a judecătoarei lui SOV poate fi justificată de prevederile Legii "Micii reforme în justiţie", dar ar avea, de fapt, efectul opus. Mai exact, "poate crea inculpatului tocmai o stare de neîncredere faţă de modalitatea în care instanţele îşi exercită atribuţiile, poate crea inculpatului impresia că nu beneficiază de un proces echitabil".

"Niciodată soluţionarea unei cereri a inculpatului nu echivalează cu antepronunţarea. În cazul de faţă, judecătoarea admite că nu există motive de recuzare a colegei sale potrivit Codului de Procedură Penală pentru ca, în final, mesajul subliminal pe care îl transmite să fie «o recuz pentru că aşa vreau eu». Motivarea redactată de Elena Burlan este plină de subiectivism şi de truisme", a apreciat unul dintre specialişti în Drept consultaţi de EVZ.

CONTRADICŢII "Cu ocazia judecării cererii de recuzare, magistratul a reţinut un caz de incompatibilitate neprevăzut de Codul de Procedură Penală" MINISTERUL PUBLIC "Instanţa reţine că administrarea probatoriului cu o celeritate nejustificată (...) poate conduce la părerea că judecătorul şi-a creat deja opinia vinovăţiei" ELENA BURLAN, în motivarea deciziei sale

MAI PRESUS DE LEGE

Patru ani cu suspendare pentru Trancă

Decizia contestată a preşedintei Secţiei a II-a Penală a Tribunalului Bucureşti nu este singura luată de aceasta în cariera de magistrat care a ridicat semne de întrebare.

Una dintre cele mai contestate de specialişti în Drept a fost hotărârea judecătoarei Elena Burlan de a-l condamna pe medicul Răzvan Trancă - apărat la acea dată de avocata Alice Drăghici, "o apropiată a judecătoarei", după cum precizau surse din magistratură - la patru ani cu suspendare pentru tentativă de omor calificat. Asta, în condiţiile în care, potrivit Codului Penal, această faptă este pedepsită cu minimum 7 ani şi 6 luni şi maximum 12 ani de închisoare.

În plus, magistratul a decis atunci că este neîntemeiată şi cererea victimei (o adolescentă de 17 ani, pe care medicul a aruncat-o pe geam de la etajul 6 al blocului în care locuia, după cum a admis atunci judecătoarea) de a-l pedepsi pe Trancă pentru infracţiunea de raport sexual cu o pacientă minoră. "Asta, deşi legiştii au stabilit că între medic şi adolescentă a avut loc un act sexual. Dacă ar fi fost găsit vinovat pentru raport sexual cu o pacientă, doctorul şi-ar fi pierdut dreptul de a pro fesa", explicau surse judiciare.

ACHITARE SUSPECTĂ

Probe ignorate în cazul "Brădişteanu"

La aproape un an de la decizia pronunţată în cazul "Trancă", judecătoarea Elena Burlan a recidivat cu o hotărâre la fel de contestată: l-a achitat pe medicul Şerban Brădişteanu, apărat tot de Alice Drăghici. Mai exact, judecătoarea a ignorat toate probele furnizate de procurorii români şi elveţieni în cazul mitei -record de 4.000.000 de euro de care era acuzat medicul şi a reţinut doar o declaraţie halucinantă făcută de acesta în sala de judecată. Astfel, Brădişteanu a arătat că "presupusa şpagă" ar fi ajuns de fapt la Cornelia Pachiu, "pacienta şi prietena" sa, care ar fi decedat în aprilie 2006, adică cu aproape un an înainte ca doctorul să fie trimis în judecată de anchetatorii anticorupţie.

Odată cu pronunţarea sentinţei în cazul "Brădişteanu", judecătoarea Elena Burlan a ridicat şi sechestrul asigurător instituit de procurori pe mai multe imobile ale medicului, evaluate la aproape 1,6 milioane de euro.

În fine, pentru a-şi motiva decizia, magistratul a avut nevoie de mai bine de şase luni. "Şi nu a primit nicio sancţiune pentru asta, în condiţiile în care colegi de-ai ei au fost penalizaţi pentru întârzieri mult mai mici", au comentat surse din magistratură.