Mircia Gutău, primarul PD, şi Nicolae Dicu, viceprimar din același partid, au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că ar fi pretins 50.000 de euro, în perioada aprilie – iulie 2006, de la denunţătorul Constantin Crinu Popescu, patronul firmei Rovimet, pentru a-i elibera acestuia un certificat de urbanism.

Evenimentul zilei a mers încă de atunci pe firul poveştii şi a pus cap la cap toate amănuntele din dosar, care indicau clar faptul că întreg dosarul era, în fapt, o făcătură. Simona Ionescu, redactorul şef al publicaţiei, scria, în noiembrie 2006: „Cel prins în flagrant în ziua de 6 iulie 2006, când Popescu i-a dat o parte din bani, a fost viceprimarul Nicolae Dicu. Se întâlniseră într-un restaurant din oraș. Doar pe el l-au reținut procurorii, fiindcă Gutău era în primărie și doar pe baza denunțului lui Popescu n-ar fi obținut mandat de la judecător”.

Viceprimarul a negat, atunci, vehement faptul că ar fi fost vorba de mită: „Ne cunoșteam de foarte mult timp (cu denunţătorul – n.r.). Când ne-am întâlnit, i-am spus că mi-am cumpărat un apartament, iar el s-a oferit să-mi dea cu împrumut acei bani. Nu m-am gândit o clipă că-mi poate pune la cale o asemenea înscenare. Nu i-am promis nimic, niciun avantaj”.

 

Fusese momit cu câteva ore înainte

Culmea este că primarul Mircia Gutău a fost arestat abia peste cinci zile. Și acesta a susținut că totul e o înscenare: „A încercat la mine, la ora trei, să vină și să-mi dea bani și l-am scos afară. Eram înregistrat, se vede clar pe casetă când am spus: „Poftiți, vă rog, afară”. Și cu toate astea a văzut că nu am mușcat eu și s-a dus la viceprimar, care a mușcat. Fiecare va trebui să plătească”.

Cei doi, primar și viceprimar, au fost eliberaţi în 10 noiembrie 2006 de către magistraţii Curţii de Apel din Alba Iulia. Procesul a continuat însă. Primele două instanțe – Tribunalul Alba Iulia și Curtea de Apel Constanța i-au achitat.

„Chiar şi aşa, achitați de cele două instanțe inferioare pe motiv că fapta nu există, Mircia Gutău și Nicolae Dicu au fost condamnați definitiv de Înalta Curte, în 27 ianuarie 2010. Au primit câte trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, perioadă din care le-a fost scăzută zilele de arest preventiv”, scria Simona Ionescu la sfârşitul lui 2016.

 

Livia Stanciu l-a trimis după gratii

În motivarea deciziei completului de trei judecători (format din Ana Hermina Iancu, Livia Stanciu (foto) şi Vasile Alixandri), care a fost luată cu majoritate de opinii (doi din trei), se arată că „Înalta Curte constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel, în disprețul dispozițiilor articolului 3 din Codul de procedură penală, privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, au comis o eroare gravă de fapt, prin încrederea exagerată acordată unor probe şi prin ignorarea altora, împrejurare care a condus la achitarea nejustificată a celor doi inculpaţi”.

La momentul condamnării, judecătoarea Hermina Iancu, din cadrul completului condus de Livia Stanciu, a făcut opinie separată și a reținut că fapta săvârșită de Mircia Gutău nu există: „Instanța a constatat că, din respectiva înregistrare, rezultă practic refuzul categoric al inculpatului Gutău Mircia la tentativa denunțătorului de a-i oferi mită, refuzul fiind accentuat prin semnul exclamării, menționat în nota originală de redare a dialogului dintre denunțător și inculpat, după rostirea cuvântului NU de către inculpat (…) S-a mai arătat de către instanță că întreaga acuzare nu avea la bază decât presupuneri și interpretări eronate”.

 

Decizia CEDO a invalidat condamnarea

Mircia Gutău a dat în judecată statul român la CEDO, care a stabilit că edilul a fost condamnat cu încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. „Recurentul a fost găsit vinovat pe baza mărturiilor pe care primii judecători le consideraseră insuficiente pentru a-l condamna. În aceste condiții, omisiunea Înaltei Curți de a-i audia pe martori înainte de a-l declara vinovat pe recurent a redus sensibil drepturile apărării“, se consemnează în decizia CEDO. În baza acestei decizii, condamnarea lui Gutău a fost anulată de ICCJ, dispunându-se rejudecarea recursului.

Conform legii 303/2004, Mircia Gutău se poate îndrepta împotriva magistratului care a dat o hotărâre cu rea-credinţă, în speţă judecătoarea Livia Stanciu, printr-un printr-un proces civil, şi să ceară daune morale.

 

Minuta ICCJ din 29 octombrie 2018

„Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa împotriva deciziei penale nr.39/P din data de 10 aprilie 2009 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr.698/57/2008, cu privire la inculpatul Gutău Mircia. Menţine dispoziţia de achitare a inculpatului Gutău Mircia (…) pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. 1 din Codul penal din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Constată că inculpatul Gutău Mircia a fost reţinut în data de 7 iulie 2006 şi arestat preventiv de la 11 iulie 2006 până la data de 10 noiembrie 2006. Constată că inculpatul Gutău Mircia a executat pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin decizia penală nr. 273 din 27 ianuarie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 698/57/2008, de la data de 28 ianuarie 2010 până la data de 14 septembrie 2011. Definitivă”, se arată în decizia Instanței Supreme.