Prin anunțarea și înregistrarea unui posibil tratament, fără a garanta toate fazele de testare, Vladimir Putin a insuflat ego-ul Mamei Rusiei pe tabla de șah a geopoliticii, dar a relansat discuția despre pericolele unei strategii pripite și fragile, care poate submina activitatea științifică constantă a unei vaste comunităţi de țări și companii și, mai ales, mai riscant, să discrediteze potențialul de regenerare al unui vaccin în rândul celor cărora le este destinat.

Rusia, Statele Unite și China au înţeles devreme importanța de a ajunge primul în acest maraton, care, în fapt, a fost întotdeauna un sprint pentru supremația globală și pentru accesul la profituri financiare incalculabile. Dar numai Rusia a avut îndrăzneala să-şi înşele adversarii la linia de sosire, renunțând la principii etice elementare și la obligații științifice consensuale. Din capul locului, pentru că s-a lipsit de așa-numita a treia fază a testului, în care vaccinul este administrat unei populații lărgite, expusă la virus, ceea ce garantează o fiabilitate mai mare în ceea ce privește răspunsul imunitar.

De aceea, rezervele comunității internaționale sunt fireşti, oricât ar garanta Putin că a inoculat soluția miraculoasă uneia dintre fiicele sale, că el are deja comenzi din 20 de țări și că începând din luna ianuarie va fi comercializat în farmacii. În acest moment, există peste 100 de vaccinuri în curs de cercetare și, chiar și așa, există puține certitudini cu privire la faptul că ar putea fi găsit un medicament sigur și eficient în lunile următoare. Nu întâmplător, mai mulți specialişti au întărit tocmai semnalele de alarmă cu privire la necesitatea de a elimina o anume tendinţă salvatoare legată de vaccin. Deoarece rezultatele acestei prime versiuni, ca și în cazul HIV, pot fi mediocre. Pe de altă parte, bagheta magică a lui Putin conține alte defecte: poate crea o senzaţie falsă de confort, coborând garda potențialilor bolnavi; și, dacă se dovedește ineficient, ar putea contribui la mărirea numărului negaţioniştilor științei. Miracolul rus se poate dovedi, la urma urmei, a fi un dezastru monumental. (Articol de Pedro Ivo Carvalho, director adjunct al cotidianului „JORNAL DE NOTÍCIAS”)