Social
Jardarmii au folosit forța în momentul în care i-au băgat în dubă pe Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru. Imagini rar văzute
Nicușor Dan și Mirabela. Sursa foto: facebook / Nicușor Dan
Din cuprinsul articolului
În ultimele zile, pe rețelele de socializare a circulat intens un videoclip în care actualul președinte al României, Nicușor Dan, apare alături de partenera sa Mirabela Grădinaru, fiind ridicați de jandarmi și urcați într-o dubă. Imaginile, devenite virale, nu sunt recente, ci datează din anul 2012, într-un moment tensionat din istoria recentă a protestelor civice din România.
La acea vreme, Nicușor Dan nu ocupa nicio funcție publică. Era cunoscut ca activist pentru drepturile urbane și de mediu. S-a alăturat mișcărilor civice masive împotriva începerii exploatării miniere de la Roșia Montană, proiect susținut de compania canadiană Gabriel Resources (Gold Corporation).
„Pe 6 septembrie 2012, Nicușor Dan, împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru, erau luați pe sus și azvârliți într-o dubă a jandarmeriei, în urma unui protest civic al acestora, legat de anumite aspecte ilegale din București, semnalate de aceștia. Astăzi, Nicușor Dan este Președintele României, iar cei doi oameni minunați reprezintă cuplul prezidențial.
În acea vreme, o parte dintre cei care se gudură acum cu fățărnicie și oportunism pe lângă actualul președinte, nu numai că nu derulau acțiuni civice, dar le mai și înăbușeau prin metehne moștenite, intimidare și agresivitate, așa cum se mai întâmplă chiar și acum. Cred că această scurtă mărturie video arată odată în plus cât de importantă este implicarea civică, cât de mult contează gândirea critică, abnegația, reziliența, ambiția și tenacitatea cetățenilor într-o societate normală”, a transmis Nicu Roșu, antreprenor și activist civic ieșean.
Ce a declanșat protestele din 2012
Protestele din 2012 au fost generate de depunerea în Parlament a unui proiect de lege care ar fi permis demararea exploatării aurului de la Roșia Montană. Proiectul era susținut de investitorii canadieni, care promiteau locuri de muncă și investiții în zonă, însă se lovea de o opoziție puternică din partea societății civile, care denunța riscurile de mediu, exproprierile și lipsa de transparență.
Tensiunile sociale au fost amplificate de zvonurile privind presupuse plăți informale făcute politicienilor pentru a susține proiectul. Acuzațiile, neverificate oficial, au alimentat neîncrederea în instituțiile statului și au mobilizat zeci de mii de oameni în stradă.
Rolul lui Nicușor Dan în mișcările civice
Nicușor Dan, pe atunci lider al Asociației „Salvați Bucureștiul”, era deja cunoscut în spațiul public pentru acțiunile sale în apărarea patrimoniului urban și a spațiilor verzi. Participarea sa la protestele împotriva proiectului Roșia Montană a fost văzută ca o continuare firească a angajamentului civic.
În cadrul manifestațiilor din Piața Universității, acesta s-a alăturat protestatarilor care scandau „Uniți, salvăm Roșia Montană!”. Prezența sa a fost remarcată de presă, iar imaginile cu ridicarea sa de către forțele de ordine au fost difuzate în direct la acea vreme de mai multe televiziuni de știri.
Jandarmeria a acționat în forță la acțiuni pașnice
Intervențiile jandarmilor în timpul protestelor din 2012 au fost intens criticate de organizațiile pentru drepturile omului și de o parte a opiniei publice. Filmările cu ridicarea unor lideri civici, printre care și Nicușor Dan, au fost considerate simbolice pentru modul în care autoritățile gestionau manifestațiile pașnice.
Deși nu a existat un comunicat oficial din partea Ministerului de Interne privind incidentul cu Nicușor Dan, reprezentanții Jandarmeriei au susținut în mai multe rânduri că intervențiile au fost legale și justificate de necesitatea menținerii ordinii publice.
Roșia Montană. Sursa foto: Arhiva EVZ
În acea perioadă, premierul României era Victor Ponta, care conducea și majoritatea parlamentară. Acesta se confrunta cu o presiune uriașă, atât din partea investitorilor, cât și a societății civile. În Parlament a fost înființată o comisie specială pentru analizarea proiectului Roșia Montană, condusă de deputatul Darius Vîlcov.
Toți membrii comisiei de analiză semnaseră certificate ORNISS, care le interziceau să divulge detalii despre conținutul dezbaterilor. Această opacitate a fost criticată de presă și a generat suspiciuni suplimentare în rândul protestatarilor.
De la „Salvăm Roșia Montană” la „Salvăm toată România”
Sloganul „Uniți, salvăm Roșia Montană!” a devenit rapid un simbol al luptei civice pentru dreptul la mediu curat și transparență decizională. Mișcarea a evoluat, iar ulterior mesajul s-a transformat în „Uniți, salvăm toată România!”, fiind preluat și în alte proteste, inclusiv în cele din anii următori împotriva corupției sau a modificărilor legislative controversate.
Protestele din toamna anului 2013, generate de același subiect, au fost unele dintre cele mai ample manifestații civice din România post-comunistă, atrăgând susținători din marile orașe, dar și din diaspora.
