Institutul pentru Studiul Războiului din Marea Britanie avertizează că la Kremlin se pregătesc operațiuni sub steag fals în Transnistria, pentru a destabiliza Republica Moldova și a îngreuna exportul ucrainean de cereale prin Marea Neagră.

Publicația Fontanka, din Sankt Petersburg, a publicat un interviu cu președintele Comitetului de Apărare al Dumei de Stat a Rusiei, Andrei Kartapolov.

Transnistria, Ucraina și mizele Kremlinului

El a declarat că chiar și în „anii victorioși din 1944 până în 1945” forțele sovietice s-au confruntat cu dificultăți. Întrebat dacă Rusia este acum, la figurat, în 1944-1945, adică aproape de sfârșitul războiului din Ucraina, Kartapolov a încercat să extindă analogia eronată dintre lupta sovieticilor împotriva Germaniei naziste și invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, susținând că Rusia se află în prezent la figurat undeva în decembrie 1943 și 1944.

Atunci, armata sovietică a lansat o serie de operațiuni ofensive de succes, în urma victoriei defensive în bătălia de la Kursk din iulie 1943, și până în decembrie 1943 ajunsese pe malurile Niprului și la Kiev. Kartapolov susține că forțele ucrainene au eșuat în contraofensiva din vara anului 2023, din regiunea Zaporijia, într-un mod similar cu pierderile Germaniei naziste în luptele din 1943.

Dar analogia lui Kartapolov nu are sens, potrivit celor de la ISW, mai ales având în vedere faptul că forțele ruse nu au câștigat un teren notabil în ultimele luni, așa cum au făcut-o forțele sovietice în lunile dinainte de decembrie 1943.

Analogiile cu Al Doilea Război Mondial

Kartapolov și-a continuat însă analogiile nepotrivite cu cel de-al Doilea Război Mondial, spunând că armata rusă va continua războiul în Ucraina până când va instala „steagul asupra Reichstag-ului”, adică o victorie completă în Ucraina, care ar atinge toate obiectivele maximaliste ale lui Putin.

„Aluziile constante de la Kremlin la cel de-al Doilea Război Mondial sunt menite parțial să creeze impresia complet falsă că Rusia de astăzi își poate îndepărta dușmanii bazându-se pe masa și greutatea forței de muncă și a resurselor copleșitoare, așa cum se presupune că Armata Roșie a făcut-o Germaniei naziste”, mai notează experții ISW.

Kremlinul pregătește operațiuni dub steag fals în Transnistria, cred experții ISW

În acest context, Kremlinul ar putea instrui actorii din republica separatistă pro-rusă Transnistria să creeze propagandistic condițiile pentru o posibilă operațiune sub steag fals în Transnistria, ca parte a eforturilor mai ample ale Kremlinului de destabilizare a Republicii Moldova.

Ministerul Securității Statului (MGB) din autoproclamata republică Transnistria a emis un comunicat de presă în care susținea că pe 7 ianuarie a avut loc un „incident” în care „doi cetățeni transnistreni au fost transferați pe teritoriul Ucrainei”, dar că autoritățile clarifică acum circumstanțele acestui incident

MGB este o organizație dominată de Rusia, considerată ca „departament al FSB (Serviciul Federal de Securitate)” din Rusia, care probabil primește ordine direct de la Moscova.

Propaganda lui Putin l-a activat pe Krasnoselski

Iar TASS a publicat, pe 9 ianuarie, un interviu cu președintele transnistrean Vadim Krasnoselski, în care a susținut că „militarizarea” Moldovei amenință Transnistria. De asemenea, președintele republicii nerecunoscute a acuzat Moldova de oprirea negocierilor cu Transnistria și a subliniat acordurile de cooperare „ample” ale Transnistriei cu Rusia.

Interviul lui Krasnoselsky a fost probabil parte a eforturilor de a stabili liniile de propagandă care vizează destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror viitoare campanii rusești în regiune. Comunicatul de presă al MGB din 10 ianuarie este probabil, de asemenea, parte a acestor eforturi ale Kremlinului.

În plus, Kremlinul ar putea încerca să folosească operațiunile cu steag fals în Transnistria pentru a pretinde că Rusia trebuie să protejeze etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă.

Atacuri în cascadă ale Rusiei la Republica Moldova

Ministerul Afacerilor Externe al regimului Putin a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia pentru a protesta împotriva „acțiunilor neprietenoase” ale Moldovei, inclusiv împotriva „persecuției motivate politic a presei ruse și în limba rusă” și „cazurile de discriminare împotriva Rusiei” cu privire la cetăţenii care intră în Moldova”.

MAE rus a ameninţat că, dacă astfel de acţiuni vor continua, „partea rusă îşi rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare de represalii”.

Tot în acest context, MAE rus a lansat un alt fake news, demontat de Ministerul Apărării de la Chișinău, susținând că există informații din presă conform cărora Moldova intenționează să asiste NATO în pregătirea forțelor ucrainene pe teritoriul Moldovei, ceea ce ar echivala cu „implicarea directă” a Moldovei în ostilități de partea Ucrainei.

Oligarhul Transnistriei i-a stricat planurile lui Putin

În plus, propaganda regimului Putin și-a intensificat recent referirile la „compatrioții din străinătate” și „Lumea Rusă” (Russkii Mir), concepte pe care Rusia le folosește adesea pentru a-și justifica agresiunile în baza unui așa-numit drept de a-și apăra etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă dincolo de granițele sale.

Rusia a folosit justificări similare atunci când a intervenit militar în numele Transnistriei separatiste, în 1992.

Experții ISW spun că, probabil, Kremlinul a încercat să stabilească prin propagandă condițiile pentru o posibilă operațiune cu steag fals în Transnistria în aprilie 2022 și februarie 2023, dar a eșuat parțial din motive economice.

Kremlinul nu a fost capabil să atragă Transnistria în războiul său din Ucraina, la acea vreme, deoarece afacerile transnistrene – în special cele ale omului de afaceri moldo-rus Viktor Gușan, care controlează efectiv guvernul Transnistriei și o mare parte a economiei acesteia – au beneficiat de legături cu Occidentul și Ucraina.

Transnistria, măciuca lui Putin contra Republicii Moldova

Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (ZLSAC) al UE cu Moldova a permis întreprinderilor transnistrene înregistrate în Moldova să beneficieze de acces fără tarife pe piețele UE, atâta timp cât au urmat verificările vamale moldovenești.

Dar modificările recente aduse Codului Vamal al Republicii Moldova, care impun întreprinderilor transnistrene să plătească taxe vamale de import în Moldova, ar putea să fi perturbat aceste beneficii. De asemenea, în ultimele luni, Moldova și-a manifestat disponibilitatea de a adera inițial la UE fără Transnistria, ceea ce ar priva și mai mult întreprinderile transnistrene de acces special la piețele UE.

În aceste condiții, Kremlinul ar putea reînvia eforturile de a stimula Transnistria pentru a crea instabilitate în Moldova și pentru a submina exporturile de cereale ucrainene de-a lungul coastei de vest a Mării Negre.

Miza lui Putin în Transnistria

Reuters a scris, pe 10 ianuarie, că portul românesc Constanța, de la Marea Neagră, a înregistrat 36 de milioane de tone de cereale transportate în 2023 - un nivel record - și că aproximativ 40 la sută din aceste transporturi constau din cereale ucrainene.

ISW a evaluat anterior că atacurile ucrainene împotriva activelor flotei ruse de la Marea Neagră (BSF) au forțat modelele de operare navale rusești să se schimbe și au forțat BSF să mute unele nave de la baza sa principală din Sevastopolul ocupat din vestul Crimeii.

Iar atacurile ucrainene împotriva activelor BSF au facilitat, de asemenea, utilizarea civilă a coridorului de cereale al Mării Negre din Ucraina, deoarece sprijinul internațional pentru coridor continuă să crească, în ciuda retragerii Rusiei din Inițiativa pentru cereale a Mării Negre și a amenințărilor militare împotriva acesteia.

Așa că, acum, Kremlinul ar putea vedea o operațiune sub steag fals în Transnistria ca pe o modalitate alternativă de a descuraja țările să participe la coridorul de cereale al Ucrainei, în ciuda prezenței slăbite a Rusiei în vestul Mării Negre.