Prestigioasa universitate privată, fondată în 1876, a făcut din diversitate calul ei de bătaie în Baltimore, pentru populația predominant afro-americană, afectată de sărăcie și delincvență.
Omul de afaceri care a fondat prestigioasa Universitate Johns Hopkins, o referință în centrul crizei Covid-19, ar fi deținut sclavi în anii 1840, conform registrelor descoperite.
Un nou mit american cade: Johns Hopkins, celebrat ca filantrop, partisan al abolirii sclaviei, a cărui avere a ajutat la înființarea prestigioasei universități care îi poartă numele, era el însuși proprietar de sclavi.
Această dezvăluire, dificilă pentru instituția din Baltimore, care afișează valori ale toleranței, vine în condițiile în care Statele Unite își examinează trecutul rasist și segregaționist încă din primăvară, pe fondul unui val de proteste istorice împotriva discriminărilor, scrie Le Monde.
Apelurile la dezmembrarea statuilor personalităților din Sudul sclavagist s-au înmulțit, iar controversa nu-i cruță nici pe „părinții fondatori” ai Americii, George Washington și Thomas Jefferson, de asemenea proprietari de sclavi.
„De aproape o sută de ani spunem o poveste despre originile noastre care nu este exactă”, a explicat Ron Daniels, președintele universității. „Suntem îngroziți de revelația acestei părți din viața domnului Hopkins”, a adăugat el.
Provenind dintr-o familie bogată din Maryland, omul de afaceri Johns Hopkins a făcut avere din comerț și servicii bancare. Crescut în credința quakerilor, o mișcare protestantă opusă sclaviei, el l-a susținut pe Abraham Lincoln în timpul Războiului de Secesiune, din 1861 până în 1865.
Hopkins a murit în 1873 și a lăsat moștenire o parte din averea sa pentru înființarea unui orfelinat pentru copiii afro-americani, unei universități și unui spital unde toți pacienții să fie acceptați, indiferent de sex sau origine.
Un sclav în 1840. Patru, zece ani mai târziu
Dar, conform registrelor de recensăminte descoperite în această vară, datând din 1840 și 1850, Johns Hopkins deținea sclavi. Unul în 1840 apoi patru, zece ani mai târziu.
Este un șoc pentgru prestigioasa universitate privată, fondată în 1876, care a făcut din diversitate calul ei de bătaie în Baltimore, pentru populația predominant afro-americană, afectată de sărăcie și delincvență.
Nu au rămas decât puține documente despre Johns Hopkins și familia sa. Istoriografia sa se bazează în principal pe articole de presă elogioase publicate după moartea sa și pe memoriile strănepoatei sale, Helen Hopkins Thom, care datează din 1929.
Munca la aflarea adevărului abia începe, a asigurat Martha Jones, șefa comisiei înființate de universitate, care vrea să încerce să găsească descendenții acestor sclavi necunoscuți.
„Abia începem să demontăm ceea ce se dovedește a fi mituri fondatoare despre originile, nu numai ale domnului Hopkins, ci și despre traiectoria vieții sale și donația pe care a făcut-o pentru a se crea această instituție”, a declarat Martha Jones.