The Associated Press a publicat recent mai multe fotografii din satelit cu lucrările de construcţie de lângă vechiul reactor al Centrului de Cercetări Nucleare Shimon Peres Negev, situat în deşert, la 13 km de orașul Dimona.

Israel dezvoltă un program nuclear secret? „No comment” după imaginile din satelit. Conform sursei citate, groapa săpată are lungimea unui teren de fotbal şi probabil cel puţin 10, 12 m adâncime. Despre Centrul de Cercetări Nucleare Shimon Peres Negev se ştie că găzduiește de mai multe decenii laboratoare subterane.

Acolo erau reprocesate tijele uzate ale reactorului pentru a se obține plutoniu de calitate necesar armelor din programul nuclear israelian.

„No comment” după imaginile din satelit

Pentru ce este pregătită construcția din prezent rămâne neclar. Guvernul israelian nu a răspuns la întrebările adresate de jurnaliştii AP cu privire la aceste lucrări. Conform politicii sale de ambiguitate, Israel nu confirmă, dar nici nu neagă că deține arme atomice.

Israel este pe lista celor 4 țări care nu s-au alăturat niciodată Tratatului de neproliferare, un acord internațional de referință menit să oprească răspândirea armelor nucleare. Lucrările au fost semnalate în contextul în care Israelul - sub prim-ministrul Benjamin Netanyahu - își menține critica dură asupra programului nuclear al Iranului.

Cu privire la acest aspect, Iran rămâne sub supravegherea inspectorilor Națiunilor Unite. Un control atât de strict nu se aplică însă şi israelienilor. Acest aspect i-a făcut pe mulţi experți internaţionali să ceară ca Israelul să declare public detaliile programului său nuclear.

Israel dezvoltă un program nuclear secret?

Ceea ce „guvernul israelian face la această fabrică secretă de arme nucleare este ceva care trebuie să fie curat petru guvernul israelian”, a declarat Daryl G. Kimball, directorul executiv al Asociației pentru Controlul Armelor din Washington.

Cu asistența franceză, Israelul a început să construiască în secret centrul nuclear la sfârșitul anilor 1950, în deșert, lângă Dimona, un oraș aflat la aproximativ 90 de kilometri sud de Ierusalim. Scopul militar al acestui obiectiv a fost ascuns ani la rând faţă de SUA, acum aliatul principal al Israelului. Autorităţile guvernamentale s-au referit la acest complex nuclear inclusiv ca la o fabrică de textile.

Cu plutoniul de la Dimona, se crede că Israelul a devenit una dintre cele 9 țări cu arme nucleare. Având în vedere secretul din jurul programului său, rămâne neclar câte arme deține. Analiștii estimează că Israelul are material pentru cel puțin 80 de bombe. Aceste arme ar putea fi lansate cu rachete balistice terestre, avioane de luptă sau submarine.

Nimic neschimbat la Dimona în ultimii 10 ani. Aşa să fie?

De zeci de ani, aspectul centrului nuclear de lângă Dimona a rămas același. Cu toate acestea, săptămâna trecută, Grupul internațional pentru materiale fisionbile de la Universitatea Princeton a observat că a văzut „o construcție nouă semnificativă” la fața locului prin intermediul fotografiilor prin satelit disponibile în comerț. Cu toate acestea, puţine detalii pot fi descifrate din acele fotografii.

Imaginile prin satelit surprinse luni de Planet Labs Inc. după o cerere din partea AP oferă cea mai clară vedere de până acum a activității. Chiar la sud-vest de reactor, muncitorii au săpat gaura imensă.

Pământul excavat poate fi văzut lângă centru. O șanț de aproximativ 330 de metri (360 de metri) este prezent în apropierea săpăturii.

La aproximativ 2 kilometri (1,25 mile) vest de reactor, cutiile sunt stivuite în două gropi dreptunghiulare care par să aibă baze de beton. Resturile rezultate în urma săpăturilor pot fi văzute în apropiere. Plăcuțe de beton similare cu cele descrise sunt adesea folosite pentru a îngropa deșeurile nucleare. Alte imagini de la Planet Labs sugerează că excavarea de lângă reactor a început la începutul anului 2019 și a progresat încet de atunci.

A sosit vremea schimbării tehnologiei nucleare?

Analiștii care au vorbit cu AP au oferit mai multe sugestii despre ceea ce s-ar putea întâmpla acolo. Reactorul de apă grea al centrului este funcțional din anii 1960, mult mai mult decât majoritatea reactoarelor din aceeași epocă. Acest lucru ridică atât probleme de eficacitate, cât și probleme de siguranță.

În 2004, soldații israelieni au început chiar să distribuie pastile de iod în Dimona, ca măsură în cazul unei scurgeri radioactive din instalație. Aceste probleme de siguranță ar putea determina autoritățile să scoată din funcțiune sau să modernizeze în alt mod reactorul, spun analiștii.

„Cred că guvernul israelian este preocupat să păstreze și să mențină capacitățile nucleare actuale ale națiuni. Dacă într-adevăr reactorul Dimona se apropie de dezafectare, așa cum cred eu, este de așteptat ca Israelul să se asigure că anumite funcții ale reactorului, care sunt încă indispensabile, vor fi complet înlocuitei”, a spus Avner Cohen, profesor de studii de neproliferare la Middlebury Institute of International Studies din Monterey, care a scris pe larg despre Dimona.

Tritiul, marea şi adevărata miză?

Kimball, de la Asociația pentru Controlul Armelor, a sugerat că Israelul ar putea dori să producă mai mult tritiu, un subprodus radioactiv cu degradare relativ mai rapidă utilizat pentru a crește randamentul exploziv al unor focoase nucleare. De asemenea, ar putea dori plutoniu proaspăt, care „să înlocuiască sau să prelungească viața focoaselor aflate deja în arsenalul nuclear israelian”.

Israelul și-a construit armele nucleare în timp ce se confrunta cu mai multe războaie cu vecinii săi arabi, după fondarea sa în 1948, în contextul Holocaustului. Un program de arme atomice, chiar nedeclarat, i-a oferit un avantaj pentru a descuraja dușmanii.

După cum a spus Peres, care a condus programul nuclear și a servit ulterior ca prim-ministru și președinte al Israelului, în 1998: „Am construit o opțiune nucleară, nu pentru a avea un Hiroshima, ci pentru a avea un Oslo”. El s-a referit atât la prima bombă nucleară americană aruncată în cel de-Al Doilea Război Mondial, cât și eforturile Israelului de a ajunge la un acord de pace cu palestinienii.

Reacţii vehemente din Iran

Dar strategia de opacitate a Israelului atrage, de asemenea, critici din partea oponenților. Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a profitat de lucrările de la Dimona săptămâna aceasta, în timp ce țara lui se pregătea să limiteze accesul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a ONU, pe fondul tensiunilor cu Occidentul, în legătură cu acordul său nuclear din 2015.

„Orice discuție despre îngrijorarea cu privire la programul nuclear al Iranului este o prostie absolută. Să fim clari despre asta: este ipocrizie”, a spus Zarif pentru Press TV. Momentul construcției de lângă Dimona a surprins-o şi pe Valerie Lincy, director executiv al Proiectului Wisconsin privind controlul armelor nucleare din Washington.

„Cred că cel mai nedumeritor lucru este... aveți o țară care este foarte conștientă de puterea imaginilor prin satelit și în special de modul în care țintele de proliferare sunt monitorizate folosind aceste imagini.

În Israel, aveți o țintă nucleară cunoscută pentru monitorizare, care este reactorul Dimona. Așadar, ați crede că orice ar dori ei să păstreze sub radar ar fi păstrat sub radar”, a spus Valerie Lincy

În anii 1960, Israel și-a folosit acuzaţiile cu privire la rachetele nucleare ale adversarei Egipt pentru a abate atenția de la activitatea sa de la Dimona. Poate alege să facă același lucru acum, cu Iranul.

„Dacă sunteți Israel și va trebui să întreprindeți un proiect de construcție major la Dimona care să atragă atenția, probabil este momentul în care ați țipa cel mai mult despre iranieni”, a spus Jeffrey Lewis, profesor care predă și probleme de neproliferare la Middlebury.

explicaţie foto: aşa arăta Centrul de Cercetări Nucleare Shimon Peres Negev în 1968

Shimon_Peres_Negev_Nuclear_Research_Center apnews.com