Sursa foto: Administratia Prezidentiala Islanda şi-a închis marţi, 1 august, ambasada de la Moscova din cauza conflictului din Ucraina, devenind prima ţară europeană care ia o asemenea măsură.
La începutul lunii iunie, ministrul islandez al afacerilor externe, Thórdís Gylfadóttir, apreciase că "situaţia actuală" nu permite micii reprezentanţe diplomatice "să opereze în Rusia".
Mica ţară nordică este prima din Europa care ia o asemenea măsură de la începutul războiului din Ucraina. Reykjavikul ţine să precizeze că nu este vorba despre o rupere a relaţiilor diplomatice.
Măsură radicală luată de Islanda, împotriva Rusiei
"De îndată ce condiţiile o vor permite, Islanda va da prioritate reluării activităţilor ambasadei Islandei la Moscova", a precizat marţi, 1 august, diplomaţia islandeză într-un comunicat. Reprezentarea va fi de acum asigurată de Ministerul Afacerilor Externe de la Reykjavik. A doua zi după anunţul islandez în iunie, Moscova a denunţat o "acţiune antirusă" şi a promis să răspundă.
"Vom ţine cont de acestă decizie inamicală când vom stabili relaţiile noastre cu Islanda pe viitor", a declarat ministerul rus al Afacerilor Externe.
Ţara nordică de 375.000 de locuitori a avut o ambasadă la Moscova din 1944, cu excepţia perioadei 1951-53. Islanda a fost un loc simbolic de întâlnire Est-Vest la sfârşitul Războiului Rece, cu un summit în 1986 între preşedintele american Ronald Reagan şi şeful statului sovietic, Mihail Gorbaciov, conform RADOR.
Blocadă spartă
Altfel, trei nave de marfă aparținând unor companii străine au ajuns, pe 30 iulie, la unul dintre terminalele de cereale ucrainene din Delta Dunării - potrivit redacţiei ucrainene Forbes. Publicaţia notează că aceasta este prima intrare a navelor străine în porturile ucrainene după refuzul Rusiei de a prelungi "acordul cerealelor", care permitea exportul de hrană ucraineană prin Marea Neagră. Forbes notează că o navă grecească și una israeliană s-au îndreptat spre portului "Ismail" traversând Bosforul, iar o navă turco-georgiană a venit din nordul Turciei. Navele aveau transponderele pornite, fără a-și ascunde poziţia.
Trecerea navelor a fost monitorizată de patru avioane de recunoaștere ale NATO: un avion de patrulare P-8 al Marinei SUA, un radar Challenger, o dronă RQ-4 a forțelor aeriene americane și o aeronavă E-3 de avertizare timpurie. Niciuna dintre aceste aeronave nu avea arme la bord, dar avioane NATO, inclusiv un Eurofighter italian și un F-16 românesc, erau oricum de serviciu în România. "Raportul potrivit căruia trei nave civile au ajuns fără obstacole în Ucraina poate indica faptul că Rusia fie nu dorește, fie nu poate efectua verificări în cazul navelor în acest moment" - a remarcat Forbes, citatând un comentariu al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Recomandările noastre
