Începutul noului an le aduce irlandezilor prima tranşă din împrumutul de 85 de miliarde de euro contractat de la UE şi FMI, necesar pentru finanţarea băncilor şi a deficitului public uriaş. Motiv insuficient de bucurie pentru cei mai mulţi cetăţeni care vor înfrunta în 2011 şi dincolo de acest an greutăţi financiare serioase, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de guvernul de la Dublin.

Sentimentele populaţiei sunt greu de definit. Majoritatea irlandezilor sunt mulţumiţi de planul de ajutor formulat de FMI şi de Uniunea Europeană, însă sunt neliniştiţi cu privire la suveranitatea Irlandei, parţial pierdută după contractarea împrumutului, potrivit unui sondaj citat de AFP.

Pe plan politic, guvernul premierului liberal Brian Cowen se apropie de un sfârşit prematur al mandatului, după ce colegii din coaliţie i-au retras sprijinul, iar opoziţia i-a cerut insistent dizolvarea parlamentului până la sfârşitul lunii ianuarie.

Între timp, ministrul irlandez de externe, Micheal Martin, a asigurat că ţara sa nu prevede să renunţe la euro şi a apreciat că planul de salvare al Uniunii Europene şi al Fondului Monetar Internaţional nu este negociabil.

De la "tigrul celtic" la "micul pisoi"

Situaţia economică din Irlanda, botezată în urmă cu puţin timp "tigrul celtic", este neagră. Produsul Intern Brut s-a prăbuşit cu 7% încă din 2009, şomajul afectează 14 procente din populaţie (un record după 1994), iar recesiunea e abia la început.

Dacă în urmă cu câţiva ani, Irlanda era tărâmul căutat de imigranţi, între aprilie 2009 şi aprilie 2010 peste 34.500 de persoane, majoritatea tineri, au părăsit această ţară şi au luat drumul Marii Britanii ori Statelor Unite. Motive suficiente pentru jurnaliştii irlandezi să constate că ţara lor s-a transformat din "tigrul celtic" în "micul pisoi".

Situaţia Irlandei e totuşi diferită de cea a Greciei. Dublinul a insistat în luna noiembrie că nu are bani pentru plata datoriei publice. Problema o reprezentau băncile, în mare parte naţionalizate de stat, care se confruntau cu lipsa de finanţare, după politica împrumuturilor riscante practicată în timpului boomului imobiliar din anii trecuţi.

În aceeaşi lună, după momente tensionate şi declaraţii care au tulburat pieţele financiare, ameninţând întreaga zonă euro, Dublinul şi partenerii din FMI şi UE au ajuns la o concluzie - Irlanda are nevoie şi va primi un ajutor financiar.

Cât costă austeritatea?   La puţin timp după anunţarea acordului pentru contractarea împrumutului, guvernul irlandez a anunţat şi drasticul program de austeritate pe care irlandezii vor fi nevoiţi să îl suporte. Măsurile includ reducerea salariului minim cu un euro, la 7,65 de euro pe oră, şi creşterea TVA de la 21% la 22% în 2013, cu o nouă creştere, până la 24%, programată pentru 2014, potrivit BBC.

Planul prevede eliminarea a 24.750 de posturi în sectorul public şi reducerea cheltuielilor cu beneficiile sociale cu 2,8 miliarde de euro. O nouă taxă de proprietate va fi introdusă, care îi va costa pe cei mai mulţi dintre proprietarii de case până la 200 de euro anual. În total, reducerile de cheltuieli ajung la 10 miliarde de euro, în vreme ce creşterile de taxe vor însuma 5 miliarde. Ministrul de finanţe a apreciat că noul plan de austeritate îi va costa pe cetăţeni în jur de 20 de euro pe săptămână. Anul 2011 le va aduce irlandezilor puţine motive de bucurie.