Iranul sub lupa viitorului

Iranul sub lupa viitoruluiIran. Sursa foto: Dreamstime.com

Iranul sub lupa viitorului. Puternicul stat legat geografic de Podișul Iran, Golful Persic a fost mereu o nucă tare.

Iranul are istoria sa legată de mezi, perși și parți până la venirea arabilor și apoi la ridicarea turcilor otomani.  Iranul a trecut rapid în secolul XX de la o regiune cu resurse dar exploatată de mari puteri, la stat independent. Ca stat independent a fost monarhie laică și republică islamică.

Iranul și kurzii

Iranul a fost un inamic al SUA din 1979, anul revoluției islamice victorioase. Iranul s-a întemeiat pe regimul ayatollahilor șiiți. Dar Iranul ascunde însă o problemă existențială din punct de vedere etnic. Perșii, vorbitori de pharsi au dominat mezii din vremuri imemoriale. Mezii nu sunt altceva decât strămoșii kurzilor de astăzi.

Orașele Teheran, Ispahan și Hamadan sunt ridicate pe fundațiile a trei cetăți care mărgineau stăpânirea mezilor: Rhagae, Aspadana și Ecbatana. Perșii au avut drept capitală Persepolis. Acesta era legat de un alt principal oraș persan, Susa, aflat la sud de Ekbatana. Kurzii sunt circa 40 milioane. Majoritatea trăiesc în nord-vestul Iranului, în vechiul regat medic. Sunt circa 10 milioane kurzi, în Iran. Adică exact cât populația Bulgariei sau Ungariei. Kurzii, din vremuri istorice trăiesc în nordul Irakului, sud-estul Turciei, în Armenia (Caucaz) și în nordul Siriei.

În fiecare dintre aceste state trăiesc milioane de kurzi. Cel puțin o jumătate de milion trăiesc în Armenia. Circa un milion trăiesc în spațiul ex-sovietic, în Kazahstan și alte republici turcofone. De asemenea, cel puțin 2 milioane trăiesc în diaspora europeană, mai ales în Germania, unde inițial au fost confundați cu turcii.

Junii turci i-au asmuțit pe kurzi contra armenilor în ceea ce istoriografia numește genocidul armean din 1915-1917.

Va rămâne Iranul în actualele granițe? Este o miză pentru ruși și americani

Încă nu ne putem pronunța asupra deznodământului conflictului din Iran. Nu se știe dacă raidurile israeliene și americane vor reuși să scoată populația contra regimului Gardienilor Revoluției și al Ayatollahilor. În general, se spune că Iranul este sprijinul principal al Rusiei și că dacă Iranul cade, Rusia e înfrântă.

Sincer, este o abordare simplistă. URSS până în 1991 și Rusia după aceea au sprijinit Iran, Siria. Regimurile de acolo nu erau de acord cu planurile extremismului islamic global de genul DAESH, Califatul Arab sau Statul Islamic ori ISIS. Americanii și rușii au ținut regimul Assad cât a fost de folos. Acum, Siria e în debandadă.

Israel a contracarat Iran prin bombardarea Hezbollah în sudul Libanului și prin izolarea Hamas. Erau aliații de bază ai regimului din Iran. Abia după căderea regimului Assad, Israel a decis să regleze conturile cu statul care are în constituția sa trecută distrugerea Israelului.

Iran a încercat marea cu degetul atacând cu rachete Israelul, dar Iron Dome și-a făcut treaba. Israel, după ce a reușit izolarea Hamas în Palestina a dat replica.

Israel a forțat mâna SUA

Se știe că Israel a avut mereu obiceiul de a face primul pas. Niciodată SUA nu ar fi atacat Iran decât dacă acesta devenea agresiv. Potențialul nuclear iranian era o amenințare la adresa Israelului. Israel a determinat SUA să intervină. A fost la fel cum atacul japonez de la Pearl Harbor a forțat SUA să intre în război.

Iran este o miză atât pentru SUA cât și pentru Rusia. Ambele state doresc un regim laic care să colaboreze cu ele. Să nu uităm că Stalin în 1943, controla Iranul din punct de vedere economic. Conferința de la Teheran din 1943 a fost pe „teren sovietic” cum se spune. Ca de fapt, toate conferințele de după, cum ar fi Moscova, Yalta și Potsdam.

Se va forța apariția Kurdistanului?

În Turcia, PKK a demilitarizat. Dar, anterior, rebelii kurzi au salutat căderea lui Saddam Hussein, a lui Assad. Deja urmașul fostului șah alungat de revoluția islamică în 1979 invită kurzii la rebeliune. Ar fi o chestiune de timp să nu înceapă și kurzii din Turcia să se revolte din nou. Turcia este în NATO, deci cam puțin probabil ca Erdogan să fie constrâns.

O eventuală prăbușire a regimului ayatollahilor de la Teheran ar putea încuraja ca în Iran, mai exact în zona istorică medică, să apară un nucleu statal kurd. Nu știm dacă va fi sprijinit de americani sau de ruși. Cumva se va face un soi de „împărțeală” gen Yalta. Dacă Iranul va intra sub influența americană de sub care ieșise în 1979, este clar că Rusia va încuraja kurzii. Sunt luptători de generații, căliți în focurile luptelor cu dictatorii de tip „Ba-As” (arab-socialiști).

Cert este că dacă va cădea regimul de la Teheran, Iranul clar nu va mai fi în granițele de astăzi.

Ne puteți urmări și pe Google News