Evenimentul Zilei > International > Iranul se joacă cu RACHETELE împotriva Israelului. La Tel Aviv domnește CONFUZIA
Iranul se joacă cu RACHETELE împotriva Israelului. La Tel Aviv domnește CONFUZIA

Iranul se joacă cu RACHETELE împotriva Israelului. La Tel Aviv domnește CONFUZIA

Cele patru rachete trase joi 20 august dinspre Siria în regiunile Galileea și Golan din Israel au reprezentat un test al Iranului pentru a vedea cât de departe este dispus să meargă guvernul de la Tel Aviv în campania sa împotriva acordului nuclear dintre puterile mondiale și Teheran.

Iranul a vrut să testeze credibilitatea avertismentului lansat de premierul Benyamin Netanyahu în timpul vizitei sale din 18 august la comandamentul nordic al forțelor armate israeliene, scrie agenția Debka.

Astfel, tirurile de artilerie, rachete și raidurile aeriene de joi noaptea și de vineri împotriva unor ținte siriene în districtul Quneitra s-au dorit un răspuns pe măsură la primul atac cu rachetă neprovocat dinspre Golanul sirian în ultimii 42 de ani.

Iranul a oferit și el un contra-răspuns sâmbătă, prezentându-și noile rachete sol – sol Fatah 314 cu rază scurtă de acțiune, care au o precizie remarcabilă la o distanță de 500 de kilometri. Cu aceeași ocazie, Teheranul și-a prezentat și noua rachetă lansatoare de sateliți.

Agenția israeliană Debka, specializată în tematica militară și de intelligence, susține că la nivelul guvernului de la Tel Aviv domnește confuzia în ceea ce privește politicile ce trebuie abordate față de Iran și Siria.

Purtătorul de cuvânt al cabinetului Netanyahu a acuzat mai întâi Iranul că a pus la cale atacurile cu rachete, apoi Jihadul Palestinian Islamic (finanțat și înarmat de temutele brigăzi iraniene Al Qods), pentru ca în final Israelul să recurgă la tiruri de artilerie și rachete asupra țintelor siriene din Quneitra. De ce? Pentru că rachetele ar fi fost trase dintr-o regiune controlată de armata lui Bashar al-Assad, a explicat purtătorul de cuvânt.

Dacă este adevărat ceea ce susține Israelul, și anume că, în urma seriei de înfrângeri înregistrate de al-Assad, cel care dictează acum la Damasc este regimul iranian, atunci atacarea de către israelieni a armatei siriene în Golan este total inutilă.

Iar dacă vinovații sunt cei din Jihadul Islamic, atunci de ce Israelul nu a lovit bazele acestuia din Fâșia Gaza și din Liban?

Bateriile Iron Dome, celebrul sistem israelian anti-rachetă, desfășurate săptămâna trecută pentru a proteja Ashdod și Beersheba de rachetele trase din Gaza, nu au făcut altceva decât să trimită un puternic semnal Teheranului că Israelul preferă să evite acțiunile ofiensive și se păstrează în defensivă față de inamici.

Această atitudine a Israelului va avea cel puțin patru efecte scriu analiștii Debka:

1. Iranul va continua să organizeze atacuri cu rachete din Siria asupra zonei de nord a Israelului și își va putea regla intensitatea atacurilor în funcție de cursul evenimentelor. De notat că atacul de joi s-a produs asupra unui câmp deschis, pentru a evita pagube și victime. Însă degetul Teheranului rămâne fixat deasupra butonului de reglaj.

2. Iranul și oamenii săi din gherilele Hezbollah nu intenționează să lase nici o acțiune a Israelului fără răspuns.

3. Din experiența ultimilor șapte ani, Teheranul are indicii să presupună că Israelul este reticent să folosească acțiunile militare în campania sa împotriva acordului nuclear iranian. Această concluzie este un element crucial în decizia Iranului de a face pași diplomatici împotriva Statelor Unite, pași militari împotriva Arabiei Saudite și a restului țărilor sunnite din Golf, și mai presus de toate, să-și urmeze netulburat ambițiile nucleare.

4. Politica internă este un factor important pentru confuzia care domnește ân sânul guvernului israelian. Ecourile atacului cu rachete dinspre Siria nu se stinseseră când vineri seara au ieșit la iveală puternice controverse guvernamentale, odată cu difuzarea de către Canalul 2 de televiziune a unor înregistrări cu fostul premier și ministru al Apărării Ehud Barack, care afirma că Israelul a renunțat de trei ori în trecut să atace Iranul, pentru a pune capăt programului nuclear al acestuia.

Barack îl acuza pe ministrul în exercițiu al Apărării, Moshe Ya’alon, și pe un alt ministru, Yuval Steinitz că au votat împotriva unui atac într-o ședință secretă de guvern, în vreme ce Barack și Netanyahu s-au pronunțat categoric pentru lansarea unui atac asupra Iranului.

Sursele politice ale Debka sugerează că scurgerea acestor înregistrări s-a produs dintr-o sursă internă, încercând discreditarea actualului ministru al Apărării. Sursa scurgerii ar putea fi Barack însuși, care s-a retras din politică anul trecut și care ar putea dori să ocupe din nou postul de ministru al Apărării în cabinetul Netanyahu.