În Anul Centenarului eroii nu trebuie doar comemoraţi, dacă ne gândim la cei ce au fost şi nu mai sunt.

Să luăm aminte că azi suntem contemporani cu alţi eroi, la fel de mari. Şi, mai ales, în viaţă.

Am onoarea să vă prezint un scurt interviu, realizat zilele trecute, prin messenger-ul de Facebook, cu profesorul Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic “Lucian Blaga” din Tiraspol.

Atât dumnealui, cât şi toţi ceilalţi profesori din cele opt şcoli româneşti din Transnistria, duc o adevărată luptă, de peste 25 de ani încoace - şi când spun luptă nu este o figură de stil - pentru apărarea Limbii şi Identităţii Române în stânga Nistrului.

 

Reporter : Bună seara, domnule profesor! Ce mai faceţi? Ce mai face Limba Română în Transnistria? Ce fac profesorii şi elevii din cele opt şcoli româneşti din strânga Nistrului?

Ion Iovcev : Au rămas doar câteva zile până la aniversarea marelui Eveniment! Atât de aşteptat de toţi românii de pretutindeni! Am crezut, am sperat că se va repeta ceea ce au făcut Marii noştri Înaintaşi la 1 decembrie 1918. Nu a fost să fie!

Câteodată gândurile vin repede şi frumoase. Acum însă parcă sunt un pic blocat. Îmi este greu pe suflet, îmi este silă, deoarece avem atâţia oameni care au trădat şi continuă să trădeze această cauză!

Sunt nu puţini aceia care în cuvinte sunt mari unionişti, iar în fapte toarnă apă la cei care nu ne vor binele. Aşteptam cu atâta speranţă această Sărbătoare...

Noi, cei din stânga Nistrului, românii din cele opt şcoli, mereu am fost şi rămânem pe primele poziţii de apărare a tot ceea ce e românesc aici, in teritoriul ocupat de armata rusă.

Am apărat cu demnitate Limba, Istoria şi Tricolorul. Nimeni nu a reuşit să scoată Tricolorul din inima noastră. De mai mult de un sfert de veac facem acest lucru şi vom continua a ne apăra Demnitatea, Neamul şi Istoria poporului roman.

Suntem împreună, uniţi. Împreună am comemorat la 22 iunie eroii căzuţi pentru eliberarea Basarabiei la cimitirul din Ţiganca. Organizăm şi sărbătorim Ziua Limbii Române, Ziua Tricolorului. Suntem înfrăţiţi cu liceele şi şcolile din Ţară.

Când ajungem în România, venim acasă, de acasă. Suntem un neam şi avem o singură Limbă, Istorie, şi trebuie să fim o singură Ţară1! Folosindu-mă de această ocazie, mă adresez către toţi romanii din Ţară şi de peste hotare.

Dorim, doresc personal, ca visul nostru să se realizeze, deoarece avem numai de câştigat.

 

Reporter : Care este în acest moment situaţia celor opt şcoli româneşti din Transnistria? Mai sunt presiunile din anii anteriori din partea regimului separatist?

Ion Iovcev : Aparent situaţia acestor şcoli e mai bună. Nu sunt acum acele presiuni pe care le-am avut pe parcursul anilor. Însă nu avem acele condiţii necesare pe care trebuie să le aibă un liceu modern. Lipsa de săli de sport, de cantine, de săli de festivităţi, de laboratoare.

Sunt şcoli ai căror elevi fac naveta la mari distanţe, precum cei de la Liceul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoropol. Mă pune în gardă ce poate să se întâmple cu aceste şcoli românesti, dacă vin în Parlament forţele ostile a tot ce e românesc. Vor face ceea ce ce nu a putut face Tiraspolul prin metodele barbare.

De fapt aceste şcoli sunt ca nişte hârtii de turnesol. Ce s-ar putea întâmpla cu viitorul copiilor din Basarabia? E mare pericol să se transnistrizeze toată Republica Moldova.

 

Reporter : Aţi fost invitat la sărbătorirea Centenarului, în România?

Ion Iovcev : Da, în fiecare an suntem invitaţi la sărbătorirea Zilei Naţionale, la Chişinău, de către Excelenţa Sa, domnul ambasador.

Eu personal sunt invitat de Primăria Iaşi. Cred că voi fi de 1 decembrie în capitala spirituală a României. Iaşul, care a dat ţării primul domnitor al României, care a înfăptuit Mica Unire.

În vara acestui an am fost la Sebeş, la liceul în care a învăţat patronul spiritual al liceului nostru. Am fost în casa-muzeu a marelui Lucian Blaga. M-am întâlnit cu nepoata poetului.

Am fost invitat de membrii organizaţiei “Pro Basarabia” să particip la Alba Iulia, de 1 decembrie, oferindu-mi cazare în una din casele lor. Am fost primit precum cel mai apropiat frate. Sângele apă nu se face!

 

Reporter : Vă rog să transmiteţi românilor, în încheiere, câteva cuvinte, acum, înaintea Zilei Naţionale a României, şi în special în Anul Centenarului.

Ion Iovcev : Însăşi faptul că în anul 2018, în Transnistria, în Tiraspol, există şcoli românesti, vorbeşte de la sine. Cred că e cel mai mare aport pe care îl putem aduce acestei sărbători!

Până la urmă Tiraspolul a fost nevoit să recunoască dreptul nostru la identitate românească. Ei aşa şi spun. Nu şcoli cu predare în Limba Română, ci “cele opt şcoli româneşti”.

Şi totuşi, reunirea Basarabiei cu Ţara-Mamă va avea loc! Nimeni nu poate opri ceea ce e dat de la Dumnezeu!

Suntem români şi punctum! Şi Limba vorbită este Limba Română!