Iliescu și Roman, urmăriți penal în dosarul Mineriadei: „Represiune contra populației civile”

Iliescu și Roman, urmăriți penal în dosarul Mineriadei: „Represiune contra populației civile”Sursa foto: Wikipedia

Parchetul General a anunțat miercuri că s-a dispus urmărirea penală a lui Ion Iliescu, fost președinte al României, și a lui Petre Roman, fost premier, în cadrul Dosarului Mineriadei, aceștia fiind acuzați de infracțiuni contra umanității.

Ion Iliescu și Petre Roman „au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală”

Cei doi au fost acuzați că „au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală”, care a dus la decesul a patru persoane, violarea a două persoane, vătămarea integrității fizice și/sau psihice a peste 1.300 de persoane și persecutarea a mai mult de 1.200 de persoane prin privarea ilegală de libertate.

„În cauza denumită generic «Mineriada din 13-15 iunie 1990», procurorul de caz din cadrul Secţiei parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 2 inculpaţi sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”, a transmis Parchetul General, miercuri.

La data faptelor, Iliescu Ion era preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi, de asemenea, preşedinte al României, iar Roman Petre era prim-ministrul Guvernului provizoriu al României.

Ion Iliescu și Petre Roman

Ion Iliescu și Petre Roman. Sursa foto: EVZ

Manifestațiile avea ca scop detașarea statului de regimul comunist

Din probatoriul administrat până acum, a reieșit următoarea situație:

„În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din municipiul Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.

Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanţii solicitând verbal, prin comunicate şi alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte astfel de revendicări de sorginte democratică”, precizează procurorii.

Mineriada

Mineriada. Sursa foto: Arhiva EvZ

Scopul atacului inițiat de conducerea statului

Conform procurorilor, Ion Iliescu, Petre Roman și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale au inițiat un atac împotriva manifestanților din Piața Universității, acțiune care a fost un pretext pentru reprimarea celor care participaseră anterior la manifestații, în special liderii de opinie, și împotriva oricăror persoane care ar fi putut manifesta opoziție, inclusiv studenți, intelectuali sau susținători ai valorilor occidentale.

„Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane.

În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate,  un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.

În tabloul infracţional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate”, arată procurorii.

Mineriada

Sursa foto: Wikipedia

Cine au fost țapii ispășitori

Procurorii precizează că, din actele administrate de aceștia, planul și punerea acestuia în aplicare a realizat prin intermediul altor oameni, care nu au participat la aceată înțelegere.

„Astfel, începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării”, a mai arătat sursa citată.

„211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate”

Astfel, procurorii au ajuns la concluzia că „acţiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat şi sistematic”, unde au murit, prin împușcare, patru persoane, două au fost violate, au fost vătămate fizic sau psihic un  număr total de 1.311 persoane.

„De asemenea, un număr total de 1211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Conform hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor”, informează Parchetul General.

Mineriada

Mineriada

„Minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989”

Ancheta a relevat că acțiunile întreprinse de autoritățile statului au determinat o reacție violentă din partea opozanților, care s-au manifestat prin incendierea sediilor Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații.

„S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane. Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii  din mai multe judeţe ale ţării, care  deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului, sub pretextul că aceştia au legătură  cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii”, se mai arată în comunicatul de presă.

Mineriada

Mineriada

Oamenii au fost transportați cu forța la unitatea militară 0575 Măgurele

Ancheta a stabilit că persoanele ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate a avea legătura cu manifestațiile, au fost transportate cu forța în unitatea militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa. Aceste persoane au fost private de libertate în mod ilegal și în condiții neadecvate pentru deținerea acestora. Privarea de libertate a durat până cel mai târziu pe 21 iunie 1990.

„Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi, cât şi femei, minori şi bătrâni. Aceste persoane s-au aflat în permanenţă sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistenţă medicală adecvată şi fiind supuse la tratamente înjositoare şi degradante (inclusiv prin simularea unor execuţii colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eşapament în spaţiile de deţinere)”, arată procurorii.

Parchetul General a precizat că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor se bazează exclusiv pe probatoriul administrat după data de 04.06.2021, moment în care cauza a fost restituită la parchet ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară.

În urma acestei proceduri, toate probele administrate anterior anului 2017 au fost anulate, iar actele de urmărire efectuate anterior au fost declarate nule.