Era digitală, unde algoritmii definesc realitatea iar rețelele sociale modifică discursul public, alegerile oamenilor pot fi afectate de susținerile fercvente ale influencerilor, conform lui Ion Chivu. Astfel, recentele alegeri prezidențiale din România au arătat cum astfel de recomandări, care par autentice, au făcut parte, de fapt, dintr-o campanie electorală obscură care a amenințat democrația țării.

Platformele de socializare, canalul potrivit pentru dezinformare

Ion Chivu, avocat și fondator al IC Legal, discută despre amânarea alegerilor parlamentare și despre influența pe care a avut-o mediul online în acest porces.

Alegerile parlamentare au fost amânate de Președinția României, prin declasificarea rapoartelor de informații de la CSAT, unde s-au dezvăluit 85.000 de atacuri cibernetice. „Aceste asalturi au fost completate de campanii coordonate pe rețelele sociale, promovând un anumit candidat”, notează Ion Chivu.

Platformele de socializare, precum TikTok „au devenit vectori pentru dezinformare, unde influencerii – fie involuntar, fie pentru beneficii nedeclarate – au amplificat narațiuni de dezbinare fără transparența cerută de normele de publicitate politică”, susține acesta.

Ion Chivu: „Un avertisment global”

Avocatul targe un semnal de alarmă, susținând că acest eveniment este „un avertisment global”.

Influencerii, care se ocupau înainte de conținut de lifestyle, „au devenit figuri importante care pot influența opinii în politică, sănătate și finanțe, printre altele” deoarece influența lor este „neîngrădită de cadrele legale și etice care guvernează mass-media tradițională și profesiile liberale”.

Astfel, platformele de social-media, cu ajutorul algortimilor care sunt axați pe reacțiile oamenilor, „au transformat influencerii în instrumente puternice pentru manipulare”. Deoarece activitatea acestora nu este reglementată, au fost create „breșe în procesele democratice, exploatabile de actori atât interni, cât și externi”.

Mesajul transmis de aceștia a fost tangibil în viața reală, deoarece „alegătorii au fost influențați de mesaje persuasive de la influenceri de încredere, doar pentru a realiza ulterior că deciziile lor au fost modelate de dezinformare orchestrată, conducând la deziluzie și neîncredere în procesele civice”.

Capacitatea influencerilor de a schimba opiniile oamenilor

La nivel global, prin mii de influenceri se realizează dezinformarea oamenilor. Printr-un studiu din 2020, realizat de Oxford Internet Institute, s-a arătat că „manipularea organizată pe rețelele sociale era activă în 70 de țări, în creștere de la 48 în 2018”. România nu este singura vicitmă; „alegerile din Brazilia din 2018 au văzut cum știrile false răspândite de influenceri au semănat confuzie și neîncredere”.

Din punct de vedere juridic, influencerii operează într-o zonă gri. Aceștia, spre „deosebire de jurnaliști, care pot fi trași la răspundere pentru defăimare, sau de medici, care pot fi trași la răspundere pentru mall praxis”, dețin o putere fără responsabilități.

Acest fapt duce la „lipsa unor linii directoare etice clare duce la scenarii în care celebrități promovează suplimente medicale fără pregătire în domeniu, fiind posibil să pună în pericol sănătatea publică”.

Activitățile acestora nu pun în pericol doar „procesele democratice, ci și siguranța publică și stabilitatea economică. Dezinformarea despre tratamente medicale poate pune vieți în pericol; entuziasmul în jurul investițiilor speculative – adesea alimentat de influenceri neavizați – poate conduce urmăritorii la pierderi financiare semnificative”.

Cum se poate schimba situația

Ion Chivu susține că „reglementarea trebuie să echilibreze responsabilitatea cu libertatea de expresie, asigurând că inovația și creativitatea nu sunt cenzurate”.

Astfel, acesta menționează că un aspect important este transparența „influencerii ar trebui să fie obligați să dezvăluie sponsorizările, afilierile și orice legături materiale ori politice cu produsele sau ideile pe care le promovează, permițând publicului să evalueze potențialele prejudecăți și să ia decizii informate”.

Avocatul consideră că platormele de social media au „o responsabilitate semnificativă în acest ecosistem”, deoarece „trebuie să îmbunătățească algoritmii pentru a prioritiza informațiile de încredere”.

De asemenea, un alt aspect important este „Colaborarea internațională este crucială. Organizații precum OECD ar putea extinde politicile privind economia digitală pentru a acoperi etica influencerilor, oferind un plan pentru standarde globale”.

Măsurile de intervenție propuse de Ion Chivu

Avocatul susține că „intervențiile tehnologice sunt imediat posibile. Instrumentele de inteligență artificială pot detecta deepfake-uri și conținut manipulat cu o precizie tot mai mare”.

O altă modalitate este utilizarea tehnologiei blockchain, „pentru urmărirea transparentă a sponsorizărilor și afilierilor”. Cu toate acestea, chiar dacă „tehnologia evoluează, la fel o fac și metodele de înșelăciune, necesitând cadre de reglementare adaptabile pentru a aborda riscurile emergente”.

De asemenea, un alt aspect important este educația, „programele de alfabetizare media, precum inițiativa națională a Finlandei, îi învață pe cetățeni să evalueze critic sursele de informații și să înțeleagă algoritmii rețelelor sociale”.

Este necesară și educația influencerilor „privind implicațiile etice ale rolului lor este vitală. Este necesară creșterea gradului de conștientizare în rândul influencerilor despre crearea responsabilă de conținut și impactul recomandărilor lor”.

Finalul mesajului

Pentru a fi decurajate încălcările, aplicarea „reglementărilor trebuie să fie robustă. Sancțiuni clare, de la avertismente la amenzi și alte măsuri administrative ori de altă natură”.

Alinierea legilor între puteri „devine imperativă pentru a preveni eludarea reglementărilor, având în vedere natura fără frontiere a internetului”.

Este nevoie ca influencerii să aibă „un contract social digital care să asigure transparența, responsabilitatea și integritatea”, deoarece aceștia „continuă să modeleze spiritul vremurilor”.

Chiar dacă, prin social media se oferă „oportunități fără precedent pentru conexiune și creativitate”, se mai „expune și vulnerabilități pe care actorii rău intenționați le exploatează cu ușurință”, cel mai bun exemplu fiind alegerile recente.

„Reglementarea nu înseamnă restrângerea libertății, ci protejarea ei. Prin instituirea unei supravegheri atente și eficiente, putem asigura că peisajul digital rămâne un spațiu pentru inovație și implicare, liber de manipulare și dezinformare”, încheie acesta mesajul, conform Independentnews.ro