Pe 2 iunie s-au împlinit 203 ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu, una dintre cele mai influente figuri politice din istoria modernă a României.

Născut în 1821, el a jucat un rol crucial în dezvoltarea țării atât pe plan intern, cât și internațional. Provenind dintr-o familie cu tradiție, Brătianu a fost educat în spiritul valorilor naționale și a fost martor la transformările politice și sociale ale secolului XIX.

Una dintre realizările sale majore a fost participarea activă la Revoluția de la 1848, care, deși a eșuat, a semnalat începutul unei perioade de schimbări fundamentale. După înfrângerea revoluției, Brătianu a fost exilat, dar experiența sa în Franța și contactul cu ideile liberale și naționale europene au avut un impact profund asupra viziunii sale politice. Care a marcat consolidarea statului român.

Ion C. Brătianu, om politic

Revenit în țară, Brătianu a susținut Unirea Principatelor române, Moldovei și Țării Românești. Prin implicarea sa în Adunarea Ad-hoc și în demersurile diplomatice, el a contribuit la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate în 1859, un pas esențial către crearea statului național român modern.

După abdicarea lui Cuza în 1866, Brătianu a avut un rol central în aducerea pe tron a prințului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit regele Carol I al României. Această mutare strategică a consolidat independența și stabilitatea politică a țării.

Ca prim-ministru, Brătianu a implementat reforme esențiale care au modernizat țara. România a adoptat o nouă constituție în 1866, inspirată din modelul belgian, și a susținut dezvoltarea economică și industrială, inclusiv construirea de căi ferate și infrastructură.

La Congresul de la Berlin din 1878, Brătianu a negociat recunoașterea independenței României și dobândirea Dobrogei, deschizând noi oportunități economice și comerciale. A fost un susținător al educației și culturii, încurajând dezvoltarea învățământului superior și crearea unor instituții culturale de prestigiu.

Ion C. Brătianu, activitate masonică

Inițiat în Francmasonerie în 1846 la Paris, în Loja "Atheneul Străinilor", Brătianu a fost ridicat la gradul de Maestru în 1847 și afiliat Lojii bucureștene "Frăția" în 1848. La reîntoarcerea în București, a fondat în 1857 Loja "Steaua Dunării".

“Una din primele societăți secrete care aveau drept obiectiv înfăptuirea idealului național a fost  „Frăția” (1843), coordonată de Nicolae Bălcescu. Revoluționari pașoptiști afiliați la francmasonerie au fost: Ion Câmpineanu, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, frații Golescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Costache Negri, Christian Tell, Gheorghe Magheru, C.A. Rosetti, frații Brătianu.

Cea dintâi lojă francmasonică română a fost întemeiată la 1 iulie 1856, purtând numele de „Steaua Dunării”, apărută cu acordul Marii Loje a Orientului din Franța. Primul Venerabil Mare Maestru a fost Ion C. Brătianu, asistat de Dimitrie Brătianu și C.A. Rosetti. Ion C. Brătianu fusese inițiat în masonerie în perioada 1849-1956, când s-a aflat la Paris, după eșecul revoluției pașoptiste din Țările Române.”, menționa o sursă.

Moștenirea lui Ion C. Brătianu influențează profund traiectoria României moderne. Spiritul său vizionar și abilitățile sale diplomatice au consolidat fundamentele statului român și au deschis calea pentru dezvoltarea ulterioară a țării.