CCR I-A RĂSPUNS lui Iohannis. Mobilizare maximă la Cotroceni. Breaking news
Editura Evenimentul si Capital

CCR I-A RĂSPUNS lui Iohannis. Mobilizare maximă la Cotroceni. Breaking news

Autor: | | 0 Comentarii | 3978 Vizualizari

Președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății, trimițând Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate. Curtea a răspuns rapid, stabilind data la care se va discuta această sesizare.

UPDATE 18.45:

Curtea Constituțională va discuta pe 23 mai sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, au precizat miercuri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.


Știrea inițială

Iohannis menționează în sesizare că legea a fost adoptată cu încălcarea limitelor cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie

Redăm mai jos textul integral al cererii:

București, 25 aprilie 2018

Domnului VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

Citește și: Imagini FABULOASE: Simona Halep a uimit pe toată lumea – aşa nu ai mai văzut-o niciodată

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătății

La data de 16 aprilie 2018, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii. Prin modul în care a fost adoptată, precum și prin conținutul normativ, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţie, pentru motivele expuse în cele ce urmează.

1. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii a fost adoptată cu încălcarea limitelor cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie

La data de 29 noiembrie 2017, Președintele României a formulat cerere de reexaminare cu privire la legea dedusă controlului de constituționalitate, supunând atenției Parlamentului o serie de aspecte precum: necesitatea adoptării acesteia ca lege organică, necorelarea unor dispoziții ale legii, aspecte referitoare la neclaritatea și lipsa de precizie a unor prevederi din actul normativ.

Până la finalizarea reexaminării în Parlament a legii criticate, Guvernul a emis două ordonanțe de urgență ce transpun legislativ o parte din dispozițiile legii ce făcuse obiectul cererii de reexaminare a Președintelui României (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 974 din 7 decembrie 2017 și, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 1 martie 2018).

Cu ocazia reexaminării, forul legislativ a operat o serie de modificări în sensul admiterii, în parte, a criticilor cuprinse în cererea de reexaminare, dar a modificat sau eliminat și un număr de 11 puncte - neindicate prin cererea transmisă de Președintele României - și care nu se aflau într-o strânsă legătură cu dispozițiile pentru care s-a solicitat reexaminarea. Astfel, motivat de necesitatea corelării legii criticate cu cele două ordonanțe de urgență, în procedura de reexaminare Parlamentul a modificat sau a eliminat unele dispoziții din cuprinsul acesteia, respectiv: art. I pct. 1, 3, 8, 9, 10, 13, 27, 30, 32, 35 și 36, în timp ce cererea de reexaminare formulată de Președintele României a vizat expres dispozițiile art. I pct. 4, 7, 15, 16, 23, 24, 25, 26, 34, 42 și art. II din forma inițială a legii adoptate de Parlament.

În concret, au fost eliminate ori modificate norme din cuprinsul legii deduse controlului de constituționalitate ce vizează dispozitii din cuprinsul Legii nr. 95/2006, deși nici textele respective și nici problematica ridicată de acestea nu au făcut, nici direct, nici indirect, obiectul cererii de reexaminare, după cum urmează:

- art. I pct. 1, referitor la completarea art. 16 privind sistemul informatic de telemedicină;

- art. I pct. 3 ce viza modificarea art. 169 alin. (1) referitoare la categoriile de spitale;

- art. I pct. 8, ce viza modificarea art. 220 alin. (2) referitoare la completarea surselor de finanțare;

- art. I pct. 9, referitor la art. 243 ce viza contractele cost-volum/cost-volum-rezultat;

- art. I pct. 10, referitor la art. 249 privitor la derogarea stabilită pentru contractele cu casele de asigurări de sănătate;

- art. I pct. 13, ce viza modificarea art. 337 alin. (1) privind cardul național;

Citește și: Dezastru pentru H&M! De peste 40 de ani nu s-a întâmplat asta

- art. I pct. 27, referitor la art. 7011 privind studiile clinice;

- art. I pct. 30, referitor la art. 800 alin. (8) privind suspendarea sau retragerea autorizației pentru desfășurarea activității de distribuitor en detail de medicamente;

- art. I pct. 32, referitor la art. 803 lit. c) ce viza una dintre cerințele minime stabilite pentru deținătorii autorizației de distribuție angro;

- art. I pct. 35, referitor la art. 814 ce vizează obligația de declarare a sumelor de bani/avantajelor; în plus, noua redactare face trimitere la dispoziții inexistente, respectiv la art. 193 alin. (7) lit. d2);

- art. I pct. 36, referitor la art. 857 alin. (8) privitor la efectuarea inspecțiilor.

Prin jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că art. 77 alin. (2) din Constituție implică un dialog constituțional între Președinte și Parlament. Acest dialog constituțional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituții, însă numai în limitele cererii de reexaminare, iar depășirea acestor limite ar acorda, în cadrul acestei relații, un rol preeminent fie Parlamentului, fie Președintelui României, după caz, întrucât, dacă s-ar redeschide procedura legislativă indiferent de limitele cererii de reexaminare, Parlamentul ar putea adopta o lege cu un conținut total diferit față de cea inițială, iar Președintele României nu va mai putea cere reexaminarea acesteia, fiind vorba, în sens strict formal, de aceeași lege, ceea ce impune promulgarea acesteia în termen de 10 zile de la comunicarea sa (Decizia Curții Constituționale nr. 63/2018).

În aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a stabilit că Parlamentul trebuie să se pronunțe strict față de problemele ridicate de către Președinte în cererea de reexaminare. (Decizia Curții Constituționale nr. 355/2007; Decizia nr. 31/2016). Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale:

- în cadrul reexaminării trebuie reanalizate textele cuprinse în cererea Președintelui României, precum și cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispozițiilor din lege (Decizia nr. 991/2008); în cadrul acestei proceduri, reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se restrângă la obiecțiunile menționate în cererea Președintelui României iar, în situația în care se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare cu textele care au făcut obiectul cererii Președintelui României (Decizia nr. 81/2013);

- având în vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv îmbunătățirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea să aibă drept consecință adoptarea unei legi cu contradicții sau necorelări între texte, astfel că, în virtutea regulilor de tehnică legislativă, necesitatea coerenței reglementării impune completarea unor texte din lege care nu au făcut în mod expres obiectul cererii de reexaminare, dar care sunt în mod indisolubil legate de acestea (Decizia Curții Constituționale nr. 63/2018).

Nu în ultimul rând, Curtea Constituțională a precizat că „cererea formulată de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul poate modifica sau completa legea în sensul cerut de Președinte, poate menține legea în forma adoptată inițial sau, dimpotrivă, ținând seama și de punctul de vedere al Președintelui, o poate respinge.” (Decizia nr. 30/2016). În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut și că, dacă cererea de reexaminare vizează doar aspecte punctuale sau dispoziții concrete din lege, iar, în economia actului normativ, acestea se dovedesc a fi esențiale, întrucât constituie fundamentul reglementării, lipsa lor afectând însăși filosofia actului normativ, apare cu evidență faptul că înlăturarea, eliminarea lor va prejudicia întregul act și va conduce la respingerea legii în ansamblul său (Decizia nr. 30/ 2016, paragrafele 12 și 13, și Decizia nr. 31 /2016, paragrafele 11 și 12).

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate