Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 17 aprilie, la Palatul Cotroceni, o alocuțiune în cadrul conferinței internaționale „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări și strategii pentru coerența măsurilor din regiunea Mării Baltice și a celor din regiunea Mării Negre”.

Preşedintele Iohannis, despre pericolele acţiunilor Rusiei

"Involuțiile de securitate din regiunea Mării Negre, ca urmare a acțiunilor Rusiei din ultimii ani, sunt bine cunoscute de către noi toți. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potențialului de escaladare existent în regiune.  Zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte înghețate și tensiuni latente. În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre și intensificarea acțiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât și pe partenerii noștri și ai NATO din regiune", a subliniat Klaus Iohannis.

"Vreau să fiu foarte clar", spune Iohannis, "securitatea în regiunea Mării Negre și pe întregul flanc estic se reflectă direct asupra securității euroatlantice. Orice deficiență, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianței, ca întreg, și invită, pur și simplu, la acțiuni ostile". 

"Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil?", întreabă preşedintele.

În opinia sa, consideră că până acum s-a demonstrat că da: dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele din 2016, la Summitul de la Varşovia, și apoi la Summiturile de la Bruxelles din 2017 şi 2018.  Dar nu este suficient! Pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată și coordonată în termeni politici, operaționali și privind capabilitățile, pentru a restabili echilibrul și a descuraja acțiunile ostile". 

Rolul României ca stat membru NATO

"După cum bine știți, România își ia în serios rolul de stat membru NATO, iar eu sunt ferm angajat – încă de la începutul mandatului – în susținerea credibilității țării noastre la nivel aliat.  Ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO.  Suntem în al treilea an consecutiv în care alocăm 2% din PIB pentru Apărare, în baza acordului politic pe care l-am inițiat la preluarea mandatului meu de Președinte al României, în 2015.  Dar nu este suficient!", mai spune preşedintele în alocuţiunea sa. 

Avertisment pentru Guvernul României şi Ministerul Apărării

(…) "Am spus-o și o repet: atenționez Guvernul României și mai ales Ministerul Apărării să acționeze mult mai eficient pentru realizarea programelor esențiale de achiziții strategice la care ne-am angajat, astfel încât să fie asigurată cheltuirea completă și cu folos a sumelor alocate.  Cred cu tărie că este în interesul României să-și consolideze capabilitățile naționale de apărare, pentru ca cetățenii României să fie în siguranță.  Doamnelor și domnilor,  Valoarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și întărirea relației transatlantice, excelentele relații cu ceilalți aliați din NATO, precum și cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană – toate acestea reprezintă necesități și, totodată, garanții pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale", conchide preşedintele României. 

 

Te-ar putea interesa și: