Aproximativ 600 de persoane au participat, vineri, la recepţia oferită de preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Naţionale. Printre cei care au participat la recepţie s-au aflat foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, procurorul general Augustin Lazăr, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, ambasadori, reprezentanţi ai MApN, MAI şi ai cultelor religioase. Marele absent al de la recepție a fost premierul Mihai Tudose.

De asemenea, printre cei care care au participat s-au numărat preşedintele PNL, Ludovic Orban, preşedintele USR, Dan Barna, parlamentari ai celor două formaţiuni, dar şi Eugen Teodorovici (PSD) şi Daniel Constantin (neafiliat).

Şeful statului a susţinut un discurs la recepţie, iar ulterior s-a salutat cu câţiva participanţi şi s-a retras. Laura Codruța Kovesi s-a întreținut cu Augustin Lazăr și ambii au vorbit cu Hans Klemm, ambasadorul SUA, potrivit reporterilor antena3.

 

 

 Singurul ministru prezent la Cotroceni a fost ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu. La recepție a fost prezent și senatorul PSD Orlando Teodorovici, care a discutat cu reprezentanții BNR. Al doilea PSD-ist de la recepție a fost Daniel Florea, primarul sectorului 5.

În sală au fost prezenți și foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Singurul ministru prezent la Cotroceni a fost ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu. La recepție a fost prezent și senatorul PSD Orlando Teodorovici, care a discutat cu reprezentanții BNR. Al doilea PSD-ist de la recepție a fost Daniel Florea, primarul sectorului 5.

În sală au fost prezenți și foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu.

Ce a declarat Klaus Iohannis la recepția organizată de 1 Decembrie

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat la recepţie că anul 2017 a fost unul complex, marcat de "convulsii sociale de amploare" şi provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte lupta anticorupţie şi funcţionarea statului de drept.

"2017 a fost un an complex, marcat deopotrivă de o simbolistică aparte, dar şi de convulsii sociale de amploare. S-au împlinit zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care ţara noastră a ieşit din conul de umbră, dovedind că poate fi un partener de încredere care îşi respectă angajamentele asumate şi un pilon de stabilitate în regiune. Cei 10 ani de apartenenţă la marea familie europeană au adus beneficii multiple şi au demonstrat că nu există viitor pentru România în afara proiectului european. În plan intern, au existat însă foarte multe provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte lupta anticorupţie şi funcţionarea statului de drept, dar şi progresul economic", a afirmat preşedintele.

Iohannis, mesaj dur pentru Putere

Şeful statului a mai susţinut că unii politicieni inventează scenarii despre "un alt fel de stat" şi nu ştie cui folosesc aceste "ficţiuni", însă şi-a exprimat convingerea că nu viitorului României.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că anul viitor trebuie făcută o analiză a secolului care se încheie şi trebuie stabilite obiective clare pentru viitor, însă a subliniat este nevoie de efortul tuturor forţelor politice, instituţiilor şi societăţii civile.

"În 2018 va trebui să facem o analiză serioasă a secolului care se încheie, să vedem ce am reuşit în toţi aceşti ani, care ne sunt punctele tari, ce ne vulnerabilizează, iar, în final, să ne stabilim clar obiectivele pe termen mediu şi lung. Centenarul nu este doar despre trecut. Centenarul este despre România viitoare. De aceea, am lansat ideea unui 'Proiect de ţară', care reprezintă fundamentul construcţiei unei Românii puternice, demne şi prospere. Ca acest proiect să reuşească, este nevoie de efortul comun al tuturor forţelor politice, instituţiilor şi actorilor societăţii civile, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi unitate. Suntem un popor demn şi am dovedit că idealurile naţionale se înfăptuiesc doar cu determinare şi cu o clasă politică în slujba cetăţenilor. 2018 poate fi cel mai potrivit prilej pentru a contura o viziune pe termen lung, care să pornească de la interesele naţiunii noastre. Politicienii le datorează românilor solidaritate cu aşteptările lor, pentru ca România anilor viitori să devină ţara pe care şi-o doresc", a mai spus şeful statului.