Având în vedere pericolul prezent pe flancul estic, Uniunea Europeană ia noi măsuri în ceea ce privește securitatea. S-a decis formarea propriei armate, care să acționeze în caz de criză. Această nouă forță militară va putea fi folosită împreună cu NATO, însă poate acționa și separat de Alianță.

Uniunea Europeană a decis, luni, formarea unei noi forțe militare, de acțiune rapidă. Securitatea de la flancul estic cere întăriri în contextul războiului din Ucraina, așa că s-a decis crearea unei armate care să poată acționa separat de NATO. Consiliul UE a anunțat consolidarea rezistenței și disponibilitatea de a investi mai mult în apărare.

„Un mediu de securitate mai ostil ne cere să facem un salt cuantic înainte, să ne consolidăm capacitățile și disponibilitatea de a acționa, să ne consolidăm reziliența, să investim mai mult și mai bine în capacitățile de apărare”, a spus Consiliul UE într-un comunicat privind adoptarea „Busolei strategice pentru consolidarea securității și apărării UE până în 2030”.

Documentul prevede înființarea propriului potențial militar UE și subliniază că „pentru a putea acționa rapid și hotărât în ​​vremuri de criză alături de parteneri dacă este posibil și singură atunci când este necesar, UE:

- să creeze o capacitate puternică de desfășurare rapidă a UE de până la 5 000 de militari pentru diferite tipuri de crize;

- va fi gata să desfășoare 200 de experți complet echipați pentru a desfășura operațiuni ale politicii comune de apărare și securitate (PSAC) în termen de 30 de zile, inclusiv în condiții dificile;

- va desfășura exerciții regulate de luptă pe uscat și pe mare;

- cresterea mobilitatii militare;

- să consolideze misiunile și operațiunile civile și militare ale PSAC (politica comună de securitate și apărare) a UE, facilitând un proces decizional mai rapid și mai flexibil, acționând mai fiabil și oferind o mai mare solidaritate financiară;

- va folosi pe deplin Fondul european pentru pace pentru a sprijini partenerii.”

Josep Borrell, șeful diplomației UE, a ținut să precizeze faptul că fiecare stat membru va avea în continuare propria sa forță armată.

România susține adoptarea Busolei Strategice

România a îmbrățișat adoptarea Busolei Strategice. Bogdan Aurescu a apreciat caracterul practic al documentului în cadrul reuniunii comune a miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre ale UE.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe a prezentat motivul întâlnirii de la Bruxelles. Aceasta a avut drept scop discutarea şi adoptarea textului final al Busolei Strategice a UE, în perspectiva aprobării acesteia la nivel de şefi de stat şi de guvern în cadrul reuniunii Consiliului European, ce se va desfăşura în perioada 24-25 martie, la Bruxelles.

"Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat caracterul practic al acestui document şi rolul important al acestuia în implementarea Strategiei Globale a UE din 2016. A subliniat, de asemenea, contribuţia importantă a Busolei Strategice la consolidarea relaţiei transatlantice şi a complementarităţii dintre UE-NATO. Astfel, a apreciat faptul că documentul reflectă în mod clar că principalele ancore are securităţii europene rămân NATO şi SUA", a arătat MAE.

Conflictul din Ucraina, un impuls pentru Europa

Josep Borrell, reprezentantul UE pentru Politica Externă și de Securitate, a prezentat momentul drept "un punct de cotitură". Prin documentul prezentat luni, nu se urmărește crearea unei armate europene, ci unei strategii pentru situațiile de criză, o intervenție rapidă.

"Cred că adoptarea acestui document transmite un semnal puternic de unitate şi vine într-un moment foarte, foarte important, pentru că în mod cert avem nevoie să ne creştem capacităţile de securitate şi apărare. În mod cert nu este un răspuns la războiul din Ucraina, am început lucrul (la acest document - n.r.) în urmă cu doi ani, dar era timpul să probăm această Busolă strategică.

Trebuie să investim mai mult şi sunt sigur că toată lumea va înţelege că dorim să implementăm inovaţii în domeniul apărării şi să fim capabili să face faţă unor situaţii precum cea de astăzi din Ucraina. (...) Nu vrem să creăm o armată europeană, nu despre asta e vorba.

Fiecare stat membru va avea în continuare propria armată, dar trebuie să colaborăm mai îndeaproape, trebuie să ne coordonăm mai bine cheltuielile, trebuie să putem reacţiona, iar unul dintre modurile de a reacţiona rapid este această capacitate de reacţie rapidă care a fost agreată şi sunt fericit că în cele din urmă această capacitate a fost agreată de statele membre şi ea ne va permite să mobilizăm trupe, 5.000 de soldaţi antrenaţi şi echipaţi, capabili să reacţioneze la crize", a declarat, luni seară, Josep Borrell, la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării şi de externe din Uniunea Europeană.

Oficialul UE susține că în ziua de astăzi nu mai este vorba doar despre cucerirea pământurilor, ci se duce un război și în spațiul virtual, pentru a "cuceri minţile oamenilor”. În acest context, Borrell a precizat că trebuie contracarate propaganda şi dezinformarea.

"Suntem în pericol. Şi pentru a face faţă acestuia trebuie să acţionăm. Cred că războiul din Ucraina a fost un fel de trezire a conştiinţei noastre. Spre exemplu, dependenţa energetică, am crescut dependenţa noastră energetică de Rusia de ani de zile. Şi acum ne dăm pe deplin seama că dependenţele sunt transformate în arme. Dependenţa a devenit o armă. Este o armă şi a fost folosită ca atare şi trebuie să reacţionăm atunci când cineva foloseşte ceva ca pe o armă împotriva noastră. Nu suntem o uniune militară.

Nu suntem o alianţă militară. Dar vrem să jucăm un rol în a asigura cetăţenilor europeni mai multă securitate într-o lume plină de provocări şi periculoasă. Nu trăim în lumea în care ne-ar plăcea să trăim. Trăim în lumea aşa cum este ea. Şi lumea asta este periculoasă, plină de provocări, vecinătăţile noastre sunt în flăcări, de la Gibraltar în Ucraina suntem înconjuraţi de provocări şi situaţii pline de pericol şi trebuie să le facem faţă”, a adăugat Josep Borrell.