„Înregistrarea cartelelor prepay reprezintă o măsură necesară prin care intrăm în normalitate. Situaţia excepţională este acum. Peste 150 de ţări la nivel mondial au adoptat o astfel de legislaţie, din care 22 de state numai în Europa. Am văzut că erau exprimate îngrijorări drepturile fundamentale ale omului sau aspecte de constituţionalitate. Vreau să vă spun să toate articolele din această Ordonanţă au fost scrise de către jurişti, care au avut în vedere şi aspectele ridicate de Curtea Constituţională. Cu toţii suntem de acord că în ţările europene unde există legislaţia, sunt respectate drepturile fundamentale ale omului”, a menţionat Lovin.

Oficialul ANCOM a punctat faptul că, în urma discuţiilor cu industria telecom, s-au agreat variantele articolele pe fond, dar şi în detaliu, propuse în cadrul proiectului de Ordonanţă.

„În urma discuţiilor pe care le-am avut cu industria, s-au agreat formele articolelor pe fond şi în detaliu. Singurele discuţii au fost pe marginea termenelor de implementare completă. Majoritatea operatorilor mobili au avut campanii de marketing prin care acordă bonusuri pe cartelele prepay, dacă utilizatorii îşi dădeau în mod voluntar datele personale. În prezent, majoritatea operatorilor mobili au deja un volum destul de mare în bazele de date cu o asociere de nume pe cartelele preplătite. Am stabilit că, încă de la momentul intrării în vigoare a acestei iniţiative legislative, vor putea pune la dispoziţia operatorului 112 aceste date colectate deja prin campanii de marketing, iar ulterior datele pentru intrarea în legalitate şi cu restul milioanelor de utilizatori care nu au numele asociat numărului de telefon asociat să respecte termenul agreat şi precizat în legislaţie, respectiv de la 1 ianuarie 2020 până la jumătatea anului. Termenul de 1 ianuarie este pentru pregătirea modalităţilor de colectare a datelor şi începerea vânzării cartelelor cu preluarea datelor personale, urmând ca termenul al doilea să fie suficient de generos pentru a putea înregistra toate cartelele preplătite aflate acum în uz pentru care nu este asociat un nume, un număr şi o adresă”, a spus vicepreşedintele arbitrului pieţei telecom.

Proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), până pe data de 23 august 2019.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, la capitolul motivele emiterii actului normativ se menţionează faptul că accesul la serviciul de urgenţă 112 trebuie asigurat în cele mai bune condiţii la nivel european, la standarde ridicate de calitate, iar „în acest context, accesibilitatea informaţiilor de localizare a apelantului este considerată, la nivelul Uniunii Europene, o componentă deosebit de importantă privind funcţionarea serviciilor de urgenţă”.

Astfel, metoda de localizare cell-ID, folosită încă pe scară largă la nivel european, a reprezentat un compromis între necesităţile de localizare a echipelor de intervenţie şi posibilităţile tehnice ale reţelelor de telefonie mobilă, acceptabil la nivelul anilor la care s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

„Furnizarea unei zone de căutare, uneori cu o rază de peste 35 km, nu poate fi suficient de bună pentru echipele de intervenţie chiar dacă aceste dimensiuni de raze estimative sunt caracteristice pentru zone puţin populate. Nici razele cu dimensiuni mai mici nu sunt, din nou, deseori de folos în zonele unde acestea apar, şi anume în spaţii dens populate, din motive uşor de înţeles. Având în vedere neajunsurile sus-menţionate ale sistemului de localizare implementat în prezent, considerăm imperios necesar ca, pe lângă „metoda de localizare cell-ID’, dispeceratele de urgenţă să poată beneficia, cel puţin în cazurile în care tehnologia o permite, de localizări cât mai aproape de poziţia reală a persoanelor care solicită ajutorul prin intermediul apelurilor de urgenţă la 112. În acest sens, în acord cu evoluţia tehnologică, este necesar a fi implementată urgent, suplimentar faţă de soluţia existentă, tehnologia de localizare Google curentă (ELS – Emergency Location Service) care se bazează pe funcţionalitatea AML – Advanced Mobile Location (AML/ELS)”, se menţionează în Nota de fundamentare.

AML/ELS permite utilizarea tehnologiei native a telefoanelor inteligente referitoare la obţinerea de informaţii de localizare bazate pe sateliţi (GNSS) şi/sau Wi-Fi. „Aceste informaţii sunt prelucrate inclusiv cu informaţiile cell-ID şi transmise către serviciile de urgenţă, atunci când utilizatorul apelează numărul de urgenţă 112”, se arată în document.

Soluţia de localizare Google AML/ELS este funcţională în 15 ţări: Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Norvegia, Finlanda, Belgia, Olanda, Austria, Slovenia, Republica Moldova, Lituania, Estonia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

Potrivit datelor oficiale, în prezent, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, au fost primite 5.715.723 apeluri la 112, din care 47,70% apeluri non-urgente (2.726.473 apeluri). Din totalul apelurilor non-urgente, 52,86% (1.441.210 apeluri) sunt abuzive, provenite din reţelele mobile (abonament + prepaid). De asemenea, din totalul apelurilor abuzive provenite din reţelele mobile, 81,09% (1.168.670 apeluri) sunt de pe cartele prepaid, iar 18,91% (272.540 apeluri) de pe abonament mobil.

În acest context, în proiectul de act normativ propus spre dezbatere publică se prevede introducerea unei reglementări privind colectarea datelor de identificare a utilizatorului cartelei SIM prin intermediul căreia se furnizează servicii de comunicaţii electronice preplătite, date care să fie puse la dispoziţia administratorului SNUAU şi utilizate de către acesta în conformitate cu prevederile legale. Datele de identificare ale utilizatorului cartelei SIM pot fi stocate între 5 şi 10 ani pentru HDD, cât şi pentru CD/DVD.

Actul normativ prevede, totodată, suportarea de către furnizorii de reţele publice mobile de telefonie a costului mesajelor tehnice standardizate scurte de localizare şi a traficului de date generat de informaţia de localizare obţinută pe baza echipamentului terminal, pe durata apelului;

Propunerea are la bază, după cum rezultă din Nota de fundamentare a actului normativ, situaţia existentă la nivel mondial, unde, potrivit raportului „Acces la servicii mobile şi dovada identităţii 2019′, realizat de către Global System for Mobile Communications Association (GSMA), la 1 ianuarie 2019, obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite a fost impusă la nivel legislativ de către un număr de 150 de state. Dintre acestea, la nivel european, un număr de 22 de state, printre care Franţa, Austria, Belgia, Germania, Italia, Polonia, Elveţia, Spania şi Grecia, au reglementat obligaţia furnizării serviciilor de comunicaţii electronice prin intermediul cartelelor preplătite numai după identificarea utilizatorilor cartelei SIM, identificare realizată prin furnizarea de către aceştia din urmă a unor informaţii, precum: nume, prenume, adresă, codul numeric personal etc, anunță Agerpres.

Te-ar putea interesa și: