Persoanele care depun mărturii împotriva unor clanuri mafiote sunt hăituite până renunţă la declaraţiile lor.

Nu trebuie să mituiască şi nici nu trebuie să angajeze cei mai buni avocaţi. Metoda prin care interlopii scapă de condamnări în dosarele penale întocmite de procurori se rezumă la "convingerea" martorilor să renunţe la declaraţiile împotriva lor.

"Martorii sunt un element important în probatoriul unui proces penal. Din acest motiv, sunt mereu presiuni asupra lor să-şi retragă declaraţiile pentru ca să scape de acuzaţii", ne-a declarat Iulia Diaconu, prim-procuror la DIICOT Iaşi, parchet care a întocmit dosarul clanului "Cordunenilor".

Ies interlopii de după gratii când mărturiile dispar

Aşa s-a întâmplat în trei dintre cele mai importante dosare de crimă organizată instrumentate de procurori: cel al clanului "Cămătarilor", cel al clanului "Cordunenilor" şi cel al reţelei de prostituţie de la Alicante (Spania). Mereu şicanaţi, unii martori ajung să cedeze şi să renunţe la declaraţii. Singurele mărturii solide rămase în dosarul "Cămătarilor" au fost cele ale martorilor cu identitate protejată. Peste zece mărturii au fost schimbate. Aceasta, dar şi unele decizii suspecte ale judecătorilor, au făcut ca Nuţu Cămătaru să iasă din închisoare după şase ani, deşi era acuzat de şantaj, înşelăciune şi trafic de persoane.

Procurorii ieşeni se luptă cu aceeaşi problemă în dosarul "Cordunenilor". "În acest caz, încercăm să le apărăm siguranţa martorilor. Când sunt ameninţaţi, îi introducem în programul de protecţie", ne-a mai explicat Iulia Diaconu. "Cordunenii" sunt judecaţi în libertate, tocmai pentru că judecătorii au considerat că nu sunt un pericol pentru martori.

Cu toate acestea, persoanele în cauză nu se simt în siguranţă. "M-am mutat din Iaşi pentru că nu mă simt apărat. Mi s-au pus scrisori de ameninţare prin poştă, aşa numitele scrisori roşii, iar prin prieteni mi-a fost transmis să fiu băiat cuminte", ne mărturiseşte cel care s-a botezat "George".

Şi în dosarul de prostituţie de la Alicante martorii au fost terorizaţi. Ameninţările au fost utile. Deşi era o reţea violentă care trafica inclusiv minore, membrii grupării au fost condamnaţi de judecători la închisoare sub supraveghere, altfel spus vor sta în libertate. Un singur membru a fost condamnat la închisoare cu executare. Tratamentul aplicat martorilor este favorizat de lacunele legislative. "Martorii sunt trataţi de lege la fel ca oricare dintre noi. Nu au mai multe drepturi", ne-a explicat avocatul Elena Gaibar. Dar şi de aplicarea legislaţiei. "Avem legi complexe, moderne şi armonizate la sistemul legislativ european. Aplicarea lor lasă însă de dorit", ne-a explicat profesorul universitar în drept George Hodorogea.

CAZURI

"Ca martor am avut o viaţă de câine"

Gălăţeanca Mariana Baboş şi bucureşteanul Dragoş Stângă racolau fete din toată partea de est a ţării (între Urziceni şi Galaţi), pe care le trimiteau să se prostituieze în Spania. "M-au bruscat şi mă forţau să intru în maşină. Am avut noroc că un vecin care se afla în preajmă, m-a ajutat să scap, iar ei au plecat. Mi-au spus că se vor întoarce dacă spun ceva", îşi aminteşte Cătălina, unul dintre martorii din proces.

Marin Radu a depus şi el mărturie împotriva reţelei de la Alicante. "Au vrut să-mi ia fata şi soţia să le ducă la produs în Spania. După ce am dat la Poliţie şi la Parchet declaraţii, am fost ameninţat de interlopi şi mi s-a spus că voi fi lăsat fără casă", spune bărbatul în timp ce-şi strânge nervos pumnul. SESIZARE. Marin Radu riscă să rămână fără casă pentru faptul că a depus mărturie împotriva reţelei de trafic de carne vie de la Alicante "Am fost ameninţat de interlopi. Mi s-a spus să-mi retrag plângerea." MARIN RADU, martor

"Cordunenii" îşi ameninţă cu torţe martorii

Despre reţeaua interlopă din Iaşi se spune că domină Moldova, iar cine depune plângere penală la procurori sau reclamaţie la poliţie devine automat o ţintă vie a clanului. Casa lui Daniel Florescu, unul dntre martorii într-un caz ce vizează clanul moldav, a fost atacată în luna iulie cu un cockteil Molotov. "Nu am ce face, voi monta mai multe camere de supraveghere ca să mă apăr, voi spori paza", ne-a mărturisit acesta.

Membrii clanului sunt acuzaţi de procurori de înşelăciune, şantaj prin perceperea unor taxe de protecţie şi fapte cu violenţă. "Martorii nu au absolut niciun motiv să-şi facă astfel de griji, având în vedere că instanţa a constatat că nu există motive în acest sens", a precizat avocatul Bogdan Tufeanu, unul dintre apărătorii clanului. "CORDUNENI". Un martor s-a trezit în curte cu o torţă. Noul C.P. prevede 5 ani închisoare în astfel de situaţii Vezi AICI structura clanului Cordunenilor

"Cămătarii" şi-au permis chiar să-şi bată martorii

Mărturiile din acest proces sunt de-a dreptul şocante. "Am fost bătut de membri ai clanului, ameninţat şi fugărit pe străzi. De când am depus plângere am avut o viaţă de câine", ne spune unul din martori care ne-a rugat să-l cităm ca "Fane".

Alte ameninţări trimise de după gratii, trecute chiar în dosar, sunt: "Te voi bate în cuie ca pe Iisus", "Şi familia ta are să fie mâncare la peşti pe Cornetu", "Fraiere, dacă mârâi ceva de mine te distrug şi pe tine şi pe copiii tăi".

Mai mult, în data de 5 septembrie 2007, unul dintre copiii lui Nuţu Cămătaru, alături de alţi 13 indivizi, au snopit în bătaie un martor folosind bâte de baseball.

• Cum "a călărit" Nuţu Cămătaru justiţia română

STUDIU

Metodele mafiote prin care interlopii încearcă să-i determine pe martori să renunţe la declaraţii includ accidente regizate şi trimiterea de scrisori roşii

Ameninţărea prin intermediar este cea mai des utilizată metodă de ameninţare, atât la adresa vieţii martorilor, cât şi a membrilor familiei sale. Diverşi membri ai reţelelor infracţionale contactează rude sau amici ai martorilor, iar ei sunt îndrumaţi să transmită mai departe mesajul. Astfel, nu se poate face legătură directă între martor şi inculpat.

Accidentul de circulaţie: martorilor li se transmite că vor fi loviţi de un autoturism când trec strada sau când se află la volan. Asta deoarece Codul Penal nu sancţionează drastic accidentul auto cu victime. Doar în jur de 50 de persoane se află acum în închisoare în urma producerii unor accidente cu victime, deşi sunt 2.000 de astfel de accidente în fiecare an.

"Scrisoarea roşie" în cutia poştală: Aceste "depeşe" nesemnate puse la poştă transmit martorului că se ştie unde stă.

Uşile mâzgălite cu roşu sau negru

Plângeri la poliţie împotriva martorilor realizate chiar de interlopi. De obicei, este vorba de plângeri pentru furt. Pentru anularea plângerilor, li se cere martorilor să-şi retragă şi ei declaraţiile depuse la Parchet.

Pierderea locului de muncă: patronii de la firmele unde lucrează martorii sunt "rugaţi" să-i dea afară pe aceştia dacă nu vor să aibă probleme.

Discuţii pe un ton ridicat între persoane necunoscute, purtate sub fereastra sau sub balconul martorilor, în cadrul cărora unul dintre participanţi spune că "familia cuiva va plânge în curând, dacă nu se face ce trebuie".

Bătăia fără urme: martorii sunt luaţi şi de pe stradă şi duşi în locuri retrase unde sunt loviţi puternic, de obicei în zone unde nu se lasă semne vizibile pe corp. Cu ajutorul poliţiştilor, reprezentanţii ordinii publice, bănuiţi că ar fi apropiaţi ai infractorilor, îi bat pe martorii sub motive foarte ciudate. De exemplu, trecerea drumului public prin loc nepermis. Cazul ne-a fost relatat de Marin Radu, martor în dosarul de trafic de carne vie din Spania.

Martorii sunt de obicei cunoscuţi ai interlopilor

În dosarele de crimă organizată, o parte din martori sunt cunoscuţi sau chiar "locotenenţi" ai interlopilor. Din acest motiv, martorul nu se bucură de prea multă simpatie.

"O posibilă explicaţie pentru care martorii trăiesc aşa cum trăiesc se datorează şi mentalităţii generale. Spunem, dacă l-a pârât pe ăla acum, după trei ani, înseamnă că erau amici şi s-au cert şi acum pozează în erou. Are un interes, aşa că nu mă intereseză, să sufere şi el. Doar prieteni ai infractorilor sau persoane care le cunosc au destule informaţii pentru a depune mărturie. Nu trebuie să judecăm interesul, ci doar dacă mărturiile sunt adevărate", comentează psihologul Monica Palotă. 5 ani de detenţie va primi cine va mai ameninţa un martor

SCHIMBARE

Noul Cod Penal introduce pedeapsa cu închisoarea

Noul sistem legislativ penal aduce totuşi o modificare. Ameninţarea unui martor va duce direct la închisoare.

"Potrivit noului Cod Penal, o persoană care încearcă sau înfluenţează declaraţiile altei persoane sau o convinge să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedura judiciară, poate fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani", ne-a precizat profesorul în drept George Hodorogea.

"Protecţia Martorilor": 120 de protejaţi în nouă ani

În acest moment, singura plasă de siguranţă pentru viaţa unui martor ameninţat este introducerea sa în programul naţional de protecţie a martorilor. Chiar şi acesta a fost înfiinţat în România doar în urmă cu nouă ani la presiunile venite din partea Consiliului Europei "În baza Legii 682/2002 s-a înfiinţat Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM). Adoptarea legii s-a făcut la recomandarea Consiliului Europei. Această lege valorifică experienţele legislative ale altor state cum ar fi SUA, Canada, Italia, Germania, etc. Prin urmare, consider că este o lege bine fundamentată, iar martorii sunt protejaţi de prevederile sale", ne-a explicat George Hodorogea.

De la înfiinţarea sa, ONPM a avut în grijă 120 de persoane, majoritatea martori sau rude ale unor declaranţi în astfel de dosare. Accesul în acest program se face astfel: ONPM primeşte propuneri de includere în program din partea Parchetelor ia măsuri pentru includerea în program şi urmăreşte derularea acestuia şi apoi desemnează o persoană de legătură cu martorul protejat şi o altă persoană de legătură în situaţii speciale.