Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a declarat într-un interviu acordat „Evenimentului zilei” că România are un sentiment de inferioritate în Uniunea Europeană și nu este suficient de prezentă în procesul decizional european. Dar lucrurile s-ar putea schimba dacă România demonstrează, odată cu preluarea în 2019 a președinției Consiliului Uniunii Europene, că merită să facă parte din nucleul dur al UE. Potrivit lui Victor Negrescu, protestele generate de modificarea legislației penale au reprezentat „un mare succes pentru România” pentru că au demonstrat faptul că „am învățat ceea ce înseamnă democrația”.

Evenimentul zilei: - Care este imaginea pe care România o proiectează în Uniunea Europeană?

Victor Negrescu: - Cred că România trebuie să participe mai mult la procesul decizional european. Trebuie să fim mai vizibili, mai prezenți la Bruxelles și în tot ceea ce înseamnă grupurile de lucru care sunt organizate acolo. Nu este vorba doar de stat, de autoritățile publice care participă la aceste reuniuni, este vorba de tot ceea ce înseamnă societatea civilă, patronate, sindicate, cetățeni; nu suntem prezenți. Alte state din regiune sunt mai prezente în acest proces decizional, înțeleg toate elementele acestui proces și își fac vocea auzită.

Avem nevoie să fim mai coerenți, mai bine organizați, și cred că în ultimele luni am reușit să facem acest lucru. Odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, țara noastră va deveni al șaselea stat membru ca pondere în plan european și trebuie să ne comportăm ca atare. Or, încă suntem departe de acest lucru.

Nu este vorba de atitudine, deși și atitudinea este importantă și trebuie să o schimbăm, dar trebuie să mergem mai mult către lucruri concrete, pragmatice, cu propuneri coerente pentru viitorul Europei. Este vorba de creșterea capacității noastre de exprimare a intereselor noastre: să le definim, să le exprimăm, să le promovăm așa cum se cuvine.

În sensul acesta am remarcat că în sistemul public din România nu mai avem personalul care a dus țara în Uniunea Europeană în urmă cu aproape 11 ani. Astăzi, acea resursă umană calificată fie lucrează pentru instituțiile Uniunii Europene fie este în mediul privat și practic trebuie să reclădim sistemul public care se ocupă de afaceri europene pentru a putea fi coerenți și vizibili.

România, din păcate, nu este suficient de bine cunoscută acolo, în plan european, de statele noastre partenere. Nu doar la Bruxelles, ci și în discuțiile bilaterale remarc lucrul acesta. Sunt puține lucruri pe care le cunosc despre istoria noastră, despre cultura noastră, despre oferta noastră turistică. Pot să spun asta nu doar ca decidend dar și ca om care a trăit în afara țării mai mulți ani. Eu sunt, cred, un produs al Diasporei, care s-a întors în țară, și când trăiam, învățam acolo am remarcat că ei nu ne cunosc suficient. Este o problemă a Uniunii Europene.

Cred că ruptura între Est și Vest este datorată și acestei absențe a cunoașterii reciproce, a elementelor prin care am trecut, a istoriei noastre. Foarte puțini știu cât am luptat să câștigăm dreptul la democrație în această parte a Europei. Foarte puțini cunosc ce înseamnă pentru noi Uniunea Europeană și în sensul acesta trebuie să ne îmbunătățim comunicarea.

De aceea, un element central al președinției noastre este să convingem statele membre să recentrăm politicile europene pe interesele cetățenilor. Cetățenii ne spun și în sondaje ce cred. Își doresc ca Uniunea Europeană, de exemplu, să vină cu mai multe politici în domeniul educației și sănătății, or culmea este că Uniunea Europeană nu are competențe în domeniul educației și sănătății. Poate ar trebui să gândim asemenea politici publice. Cetățenii spun că Uniunea Europeană ar trebui să facă mai mult pentru securitatea noastră.

- Și ce poate să facă România?

- Eu cred că România poate fi în nucleul dur al Uniunii Europene, România poate fi un lider. Eu cred că trebuie să trecem peste acest sentiment de inferioritate. La 11 ani de la aderare, noi încă ne percepem ca un nou stat membru. Recent citeam interviuri date de miniștri din Italia și Spania care spuneau că Italia și Spania sunt parte a motorului Uniunii Europene. Deci nu numai Franța și Germania.

Nu stăm degeaba. Recent, am organizat la Bruxelles o primă reuniune a miniștrilor de afaceri europene din Franța, Germania și România, ne-am întâlnit la aceeași masă, am discutat despre elemente comune și cum putem colabora și acest lucru este o dovadă a faptului că aceste două țări extrem de importante, prieteni de încredere ai României, ne primesc la aceeași masă cu ei atunci când, într-adevăr, avem propuneri concrete și știm să ne susținem cauza și mai ales cauza europeană.

Iată că nucleul dur nu este închis pentru noi, contează însă cum abordezi subiectul, cât de pregătit ești, cât de serios ești. România și românii au toate argumentele să fie la masa celor care vor împinge înainte acest proiect european.

- Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană în 2019, în perioada în care România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Brexit-ul va schimba cu ceva situația românilor care vor să se duc să muncească în Marea Britanie sau a românilor care află deja în Marea Britanie?

- România este implicată în procesul de negociere dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie privind ieșirea acestei țări din UE. Vorbim de aproximativ 300.000 de cetățeni români care trăiesc acolo, românii reprezintă una din cele mai importante comunități de străini care trăiesc în Marea Britanie. Noi am fost în Marea Britanie, am discutat cu românii de acolo, am discutat cu autoritățile britanice, pentru a ne asigura că drepturile românilor vor fi respectate pe mai departe. În cadrul negocierilor, în prima formă, vorbim de un document-cadru privind drepturilor cetățenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie și vedem că drepturile lor sunt garantate pe mai departe, vorbim de cetățenii europeni care până la momentul ieșirii sunt deja acolo. Deci cei care sunt deja acolo își vor vedea drepturile garantate pe mai departe conform acestui document inițial.

Cetățenii care vor merge ulterior și cei care merg în această perioadă vor trebui să obțină un statut de rezidență la fața locului. Pentru acest lucru trebuie să completeze o serie de documente, formulare, care să ateste faptul că au avut deja o activitate în Marea Britanie sau vor avea o activitate în Marea Britanie care este reglementată și pentru care plătesc taxe și impozite, că au un domiciliu stabil acolo și că au forme legale la nivelul legislației britanice.

Acest document va fi pus în aplicare în măsura în care ajungem la un acord și pe celelalte elemente privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pentru că în momentul de față sunt mai multe dosare în lucru. România este un participant activ în acest proces și încă din septembrie am realizat cu Ministerul Afacerilor Externe axele strategice ale României în contextul ieșirii Marii Britanii din UE pentru a proteja drepturile românilor de acolo.

- Așa cum arată acum negocierile dintre UE și Marea Britanie, va fi mai ușor sau mai greu pentru un român să muncească în Marea Britanie după Brexit?

- Românii, și am obținut acest lucru, vor beneficia de aceleași drepturi ca orice alți cetățeni europeni. Dacă cetățenii francezi vor obține anumite drepturi după Brexit, cetățenii români vor obține aceleași drepturi. Dacă cetățenii britanici vor obține anumite drepturi în UE, oriunde, românii vor beneficia de aceleași drepturi în Marea Britanie. Vorbim de un tratament egal. Trag speranța să ajungem la un statut similar celui de acum, în care cetățenii europeni să aibă acces la piața muncii din Marea Britanie. Dar tratamentul egal pentru cetățenii români va fi asigurat.

- În sferele politice europene există îngrijorări privind riscul unui nou Brexit în alt stat membru al Uniunii Europene?

- În momentul de față nu există o astfel de îngrijorare. După Brexit a existat un proces de reconsolidare a proiectului european, se discută într-o manieră pozitivă și constructivă și sper ca alegerile europarlamentare din 2019 să genereze un suport mai mare pentru UE. Inclusiv sondajele arată ca a crescut încrederea în UE. Vedem dificultatea procesului Brexit și vâzând dificultatea unui astfel de proces poți anticipa mai bine riscurile ieșirii din UE pentru un stat.

- Ce se discută despre un nou val de aderare la Uniunea Europeană?

- Se discută din ce în ce mai mult despre un proces de extindere spre Balcanii de Vest. Acest subiect a fost pus pe agendă de președințiile actuale și România are de gând să susțină extinderea UE spre Balcanii de Vest.

Dar noi vorbim foarte mult despre perspectivele Republicii Moldova. Eu cred că Republica Moldova are dreptul să se afle în același pluton cu statele din Balcanii de Vest. Evident, trebuie să facă anumite reforme, să implementeze legislația europeană. Nu este ușor, dar cred că și Republica Moldova are un viitor în Uniunea Europeană. Va avea loc anul acesta, în Bulgaria, un summit având ca obiectiv o discuție foarte clară privind extinderea UE în Balcanii de Vest. Este o susținere din ce în ce mai mare și din partea Comisiei Europene, dar sunt câteva state reticente. Balcanii de Vest sunt state care se află în mijlocul Uniunii Europene și nu sunt membri ai UE și cred că unele dintre ele au realizat reforme importante.

- Deci un orizont concret de timp nu există?

- Cred că vorbim de câțiva ani. Recent, o serie de state precum Serbia, Macedonia, sper să nu mă înșel, au încheiat o parte din dosarele de aderare și au deschis noi dosare. Lucrurile se mișcă într-un ritm accelerat. Ceea ce avem nevoie este să ajung la un consens politic că extinderea este posibilă.

- Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că până în 2019, când România va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, MCV-ul trebuie să fie anulat și România să facă parte din spațiul Schengen. Care este situația celor două dosare în acest moment?

- Nu există nicio legătură între aderarea României la spațiul Schengen și Mecanismul de Cooperare și Verificare. Din păcate, anumiți parteneri au vrut să creeze o astfel de legătură. Sunt state care aparțin spațiului Schengen și care nu au trecut prin același proces al MCV și în consecință în regulamentele privind spațiul Schengen nu apare un astfel de criteriu.

De aceea, cred că România trebuie să adere la spațiul Schengen. Deja de mai mulți ani România respectă toate criteriile tehnice, e vorba doar de o decizie politică în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne și o decizie trebuie luată cât mai curând. Am redemarat grupurile de lucru pentru promovarea cât mai intensă a acestui obiectiv al României, de aderare la spațiul Schengen. E important să fim mai vocali, să prezentăm partenerilor noștri maniera în care asigurăm siguranța frontierelor externe.

România a investit enorm financiar și uman pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Sunt unele state care și-au exprimat reticența și vreau să vă spun că am avut discuții cu aceste state. Am avut o vizită în Germania, am discutat cu omologii mei acolo, am discutat cu partenerii francezi când au venit în România și zilele acestea voi avea o vizită în Olanda pentru a puncta și acolo de ce România ar fi utilă Uniunii Europene dacă va fi în spațiul Schengen.

Avem nevoie să existe, cât de curând, o soluție în această privință și un vot în consiliul JAI. Nu știu dacă în prima parte a anului este momentul cel mai oportun, dar în a doua parte a anului evaluăm posibilitatea ca în JAI să avem un vot. Eu cred sincer că așa, cu siguranță, românii vor ști care ne sunt prietenii și care sunt argumentele pentru care nu am fi primiți în spațiul Schengen.

Chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla în două etape, adică să fim primiți în spațiul Schengen cu aeroporturile. Să știți că mă gândesc și la președinția Consiliului UE, mă gândesc cum 30.000 de oameni care vor sta în România pe perioada președinției noastre vor intra în România stând la controlul pașapoartelor. Avem nevoie de o decizie.

Referitor la MCV ne aflăm într-un proces de comunicare cu Comisia Europeană. România a dat dovadă de foarte mare transparență, experții Comisiei Europene s-au întâlnit când au vizitat România cu ministrul Justiției, cu orice persoană și-au dorit, cu orice expert din autoritățile publice și din societatea civilă și vedem că în acest raport există o frază cheie care ar trebui subliniată mai des. Este menționat explicit că există premisele, dacă reformele vor fi instituționalizate, ca acest MCV să dispară până la finalul acestui an.

Guvernul dorește, depune eforturile ca MCV să nu mai existe dar nu pentru că cineva ne cere acest lucru ci pentru că România are nevoie de un sistem predictibil în acest domeniu și cele 12 recomandări sunt recomandări normale. Guvernul a fost un lider în implementarea acestor recomandări, în primele săptămâni de mandat a adoptat un Cod de Etică la nivelul membrilor Guvernului, ca exemplu a faptului că noi ne dorim să îndeplinim acest obiectiv.

- Care temă de dezbatere din interiorul Uniunii Europene are cele mai importante efecte pentru români?

- Pe agenda viitoare a Uniunii Europene se află câteva subiecte importante. În mod special mă refer aici la viitorul buget european, viitorul cadru financiar multianual, practic bugetul din 2020 încolo și România va fi implicată în acest proces de negociere. Deja suntem parte activă și, sper eu, vom participa la realizarea consensului la nivel european privind acest viitor buget. Este important pentru cetățeni să știe ce se va întâmpla cu banii europeni și unde vor fi alocați.

A doua componentă importantă se referă la viitorul Europei. Summitul european care fi organizat la Sibiu, pe 9 mai 2019, are ca temă viitoarea agendă europeană în perioada 2019-2024 și cum va arăta Uniunea Europeană și cum vor arăta instituțiile UE în următorii ani.

Documentul care va rezulta în urma discuțiilor din Summit poate fi extrem de important și românii vor fi invitați să participe la acest proces. Este important ca țara noastră să își expună punctele de vedere și mai ales să-și exercite rolul de președinție a Consiliului UE. Noi trebuie să punem toate statele la aceeași masă pentru a genera un consens. Practic jucăm rolul de mediatori imparțiali și în același timp trebuie să facilităm consensul.

- La Summitul de la Sibiu se vor discuta scenariile privind viitorul Uniunii Europene. Încotro ar putea să se îndrepte UE?

- Este clar că la 60 și ceva de ani de la crearea acestui proiect este nevoie de o discuție largă despre ce înseamnă Uniunea Europeană și care este viitorul său. Ce vrem de la Uniunea Europeană? Acest proiect a fost creat pentru a menține pacea în plan european, într-un continent distrus de războaie. În consecință, azi căutăm să găsim alte proiecte care să ne unească în jurul acestui concept al UE.

Mandatul viitoarei Comisii Europene și a Parlamentului European va fi unul de reformare a UE și documentul care sper să fie adoptat la Summitul de la Sibiu trebuie să pună bazele acestor posibile reforme în perioada 2019-2014.

Este important ca cetățenii să participe la acest proces și eu îi aștept pe români să participe. În ultimele șase luni am dus dezbaterea în țară, am organizat conferințe, discuții cu cât mai mulți cetățeni, am interacționat cu sindicate, patronate, societatea civilă, am creat mijloace online pentru ca cetățenii să se exprime, am consultat de mai multe ori partidele politice și toate instituțiile și am definit deja o serie de teme-cheie care vor fi supuse dezbaterii publice în perioada următoare. Invităm toți cetățenii să participe și rolul meu ca ministru este să ascult.

Pentru noi este o ocazie să avem o dezbatere despre ce ne dorim de la Uniunea Europeană. La 11 ani de la aderare avem nevoie de un nou proiect pentru o Românie europeană. Care este acesta? Poate să însemne mai multă integarare, poate să însemne mai multă libertate pentru statul nostru, poate să însemne aderarea la Euro, poate să însemne mai multă participare la politicile comune de securitate. Trebuie să le definim.

Avem nevoie ca orice cetățean român, oriunde s-ar afla, oriunde trăiește el, să se simtă că este cetățean european, că este consultat și că participă la acest proces și că face parte din acest proiect. Pe perioada președinției noastre vom organiza reuniuni în toată țara, fiecare județ va găzdui cel puțin o reuniune de experți, pentru a le transmite tuturor românilor că suntem importanți pentru Europa.

- Discutați cu președintele Klaus Iohannis despre politica externă a României?

De când am preluat mandatul nu am avut nicio discuție personală cu președintele Klaus Iohannis. Ce am încercat să fac este să am două direcții de acțiune.

Prima direcție este necesitatea de a avea un consens politic național în domeniul afacerilor europene și acest lucru implică o bună colaborare între Guvern, Parlament și Administrația Prezidențială.

A doua direcție se referă la democratizarea accesului la informația cu caracter european, adică să implicăm cât mai mulți români în procesul decizional european și să facem în așa fel încât românii să aibă acces la informațiile europene.

Obiectivul meu este să mă asigur că mai ales viitoarea președinție a Consiliului Uniunii Europene nu va fi un subiect de controverse politice, nu va fi subiectul unor lupte politice. Cred sincer că dacă vrem să avem o președinție de succes a Consiliului Uniunii Europene trebuie ca toate instituțiile să lucreze împreună.

- Ce puteau face persoanele și instituțiile să prevină protestele care au avut loc în România în ianuarie - februarie 2017 și în toamna trecută?

În primul rând, mă bucur că România este astăzi o democrație consolidată, că oamenii se pot exprima, că pot avea opinii diferite, că pot decide cum se exprimă, că nu sunt împiedicați să manifesteze și cred că este un mare succes pentru România.

Dacă aș compara manifestațiile de anul trecut, și cum au fost ele gestionate, cu manifestațiile din Piața Universității legate de tăierile de pensii și salarii, vedem o diferență de abordare. Atunci, oamenii au fost blocați să protesteze și uneori am văzut că au existat inclusiv acte de violență. Nu s-a mai întâmplat lucrul acesta acum, sau foarte puțin. Ceea ce înseamnă, clar, că am învățat ceea ce înseamnă democrația.

Cred că în orice proces de reformă, că e vorba de justiție sau alte elemente, trebuie să integrezi o parte de comunicare publică, o parte de transparență și în sensul acesta, cel puțin după ianuarie s-a dat dovadă de mai multă deschidere, au fost cel puțin patru luni de zile de dezbatere publică organizată de către Guvern cu implicarea diferiților actori. Este clar că avem nevoie să învățăm ce înseamnă acest proces de dezbatere publică, așa cum avem nevoie să înțelegem că există anumite reglementări legale definite de Constituție care arată mecanismele de funcționare ale Executivului, Parlamentului și Administrației Prezidențiale.

Avem nevoie să existe o mai bună legătură între cei care sunt aleși și cetățeni și avem nevoie să perfecționăm cultura democratică a exprimării punctelor de vedere și a respectului pentru punctele de vedere diferite. Acest lucru ține de un efort pe care partidele trebuie să îl facă, pe care liderii politici trebuie să îl facă, și care trebuie cultivat inclusiv în școală, acolo unde copiii trebuie lăsați să își exprime punctele de vedere, să genereze dezbateri.

Am remarcat că peste hotare este o cultură a participării civice care la noi încă este în proces de formare. Au fost manifestații și în străinătate, unele la aceeași amplitudine, unele poate și mai ample. Au fost manifestații și în Franța la reforma legislației muncii, au fost câteva milioane de francezi în stradă, e normal, au fost tensiuni și acolo, au fost inclusiv acte de violență, e normal să existe și alte puncte de vedere și să existe asumări ale unor partide pentru anumite legi. Important este să nu închidem calea dialogului și să nu blocăm exprimarea diferitelor puncte de vedere.

- Premierul a transmis public o imagine dură. Aproape la fiecare început de ședință de Guvern a avut remarce tăioase la adresa unor miniștri. Ce stil de lucru are premierul Tudose?

- Eu cred că premierul este un om foarte eficient și foarte muncitor și în sensul acesta apreciez foarte mult că dorește din partea noastră, dintr-un punct de vedere foarte pragmatic, să avem rezultate. Și aceste rezultate, trebuie să recunoaștem, nu mai pot fi așteptate. Și nu de noi, ci de cetățenii care și-au pus foarte mari speranțe în noi și aici sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de premier în diferite apariții publice. Pacienții când merg în spitale nu se gândesc la cât stăm noi să schimbăm o lege, copiii noștri când merg la școală vor mai mult de la procesul educațional, când mergem pe străzi ne așteptăm ca drumurile să fie făcute. E normal lucrul acesta și trebuie să ne responsabilizeze.

Eu cred că această atitudine a dânsului, precisă, putem spune în sensul acesta, că reclamă mult de la noi, este una corectă. Eu, personal, nu o să fiu niciodată nemulțumit dacă aș fi interpelat pe anumite greșeli pe care le-aș face sau dacă mi s-ar cere mai mult, pentru că e normal, de aceea suntem acolo. Dacă nu suntem în stare, putem pleca acasă oricând. Suntem în funcție pe perioada pe care suntem, acest lucru poate să însemne o zi, două, trei, o lună, mai multe luni și trebuie să ne facem treaba.

Este o ocazie, nu știu dacă putem spune extraordinară, dar rareori ai ocazia ca om să ocupi o funcție de ministru și trebuie să înțelegi responsabilitatea pe care o ai. Și este important să dai tot ce poți atunci când ești ministru. Și mai ales premierul trebuie să dea tot ce poate, să reclame de la miniștrii săi să facă tot ce este posibil. Noi ne întâlnim cu oamenii pe stradă, ne spun ce vor de la noi și vor mai mult și e foarte bine că vor mai mult, pentru că asta înseamnă că și noi trebuie să vrem mai mult de la noi.

- Vă gândiți la două, trei nume de candidați PSD la alegerile prezidențiale?

- Eu cred că PSD va trebui să-și nominalizeze un candidat și acest lucru se poate face doar în CEX și ulterior în Congres. PSD a avut mereu lideri importanți care pot merge în această direcție și avem în continuare lideri importanți. Nu vorbim de nume, dar ce pot să vă spun și ceea ce cred sincer este că PSD are un președinte, acest președinte se numește Liviu Dragnea, care a fost votat de toți membrii săi, și orice candidat pe care îl va propune PSD trebuie să aibă sprijinul președintelui partidului și al premierului României.