Profesorul doctor Nicolae Hâncu este membru de onoare al Academiei Române, șeful catedrei de diabet a Universității Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca și președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Profesorul Nicolae Hâncu a comentat, în cadrul unui interviu, importanța alimentației sănătoase care trebuie implementată încă din primii ani de viață ai copilului. De asemenea, doctorul a explicat și motivul pentru care persoanele cu diabet și infectate totodată cu coronavirus sunt mult mai vulnerabile față de persoanele care nu prezintă această problemă de sănătate.

Reporter: Cum comentați evoluția alimentației sub influența industriei alimentare de-a lungul anilor? Care sunt cele mai mari riscuri la care ne expunem, din punct de vedere nutrițional, având în vedere ceea ce consumăm astăzi? 

 

Nicolae Hâncu: Vorbim despre trei parametri în acest caz: producția de alimente (aici intră inclusiv procesarea lor), consumul de alimente și efectul lor asupra omului și asupra sănătății pământului. Dacă consumul este foarte mare, atunci și producția este foarte mare. Producția, ca să fie mare, se practică zootehnie, agricultură și piscicultură intensiv. Toate acestea afectează grav ecologia solului, a aerului și pământului. Între ele, vorbim despre faimoasele emisii de carbon. Dacă consumul este exagerat, și producția este. Producția, chipurile, influențează consumul, dar, în realitate, ea există din cauza consumului mare. Amândouă influențează factorul ecologic. Din acest motiv, a apărut concepția de alimentație sustenabilă, adică una sănătoasă și pentru om, dar și pentru planetă. 

 

Cât despre riscurile la care ne expunem - alimentația nesănătoasă este asociată cu așa-zisele boli cronice netransmisibile: cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii și diabetul zaharat și obezitatea. Acestea răspund de 71% din mortalitatea de pe glob, într-un an, iar aproximativ 50-60% dintre aceste boli sunt produse de alimentația nesănătoasă, sedentarism, fumat și abuzurile de alcool. Nu poate fi privită alimentația separat de ceilalți factori de risc.  

Reporter: Ce presupune conceptul de mese regulate? Vorbim despre ore fixe la care trebuie să mâncăm sau despre intervale egale de pauză între mese?

 

Nicolae Hâncu: Se face referire la cele trei mese principale ale zilei, care se mănâncă la un interval de aproximativ opt ore, dimineața între 6 și 7, la prânz între 14 și 15, iar seara nu mai târziu de orele 19-20, iar între ele, opțional, poate fi câte o gustare - se recomandă câte un fruct. 

Reporter: Cum comentați trecerea de la un stil alimentar la altul, total diferit? Sunt, de exemplu, vegetarienii mai sănătoși decât ceilalți?

 

Nicolae Hâncu: Noi utilizăm de mulți ani alimentație bazată pe plante. În anumite situații, poate fi vorba despre alimentație vegetariană, în care nu se mănâncă produse de origine animală sau alimentația în care predomină vegetalele, dar poți mânca și brânzeturi, pește etc. Nu pot fi de acord cu ideea că vegetarienii sunt mai sănătoși decât ceilalți. Vegetarienii consumă produse fără origine animală și trebuie să fie foarte atenți să suplimenteze anumite vitamine și minerale care nu se regăsesc în vegetale. Sigur că sunt ghiduri și pentru ei. Vegetarienii, de exemplu, nu mănâncă carne, pește, ouă etc. În schimb, mănâncă cereale care sunt rafinate, chipsuri, cartofi prăjiți, folosesc foarte multe uleiuri vegetale extraordinar de bogate în calorii (mai bogate decât untura de porc). (Reporter: Putem vorbi însă, despre o alimentație antioxidativă în cazul celei bazate pe plante?) Da, alimentația bazată pe plante este o alimentație antioxidantă.

Reporter: Care este cel mai periculos produs alimentar pentru sănătate? 

 

Nicolae Hâncu: În momentul de față, alimentația nesănătoasă se caracterizează prin exces de grăsimi saturate, prin produse bogate în zahăr, cereale rafinate, deci faimoasele făinoase, iar toate acestea se află sub umbrela alimentației numite ultraprocesată. Exemplul cel mai concret de alimentație ultraprocesată este reprezentat de mezeluri. (Reporter: Dar făina albă, produsele de panificație, în general, sunt la fel de periculoase ca zahărul alb, definit drept „moartea albă”?) Dacă pentru produsele de panificație se folosește făină integrală, nu făină albă, de exemplu, care este rafinată, sunt chiar sănătoase. Tot ceea ce derivă din făină albă însă, este nesănătos. 

Reporter: Ce model alimentar recomandați românilor?

 

Nicolae Hâncu: Modelul alimentar recomandat este modelul mediteranean pe care eu l-am adaptat pentru România și se numește modelul carpato-danubian. Este un model omnivor, se mănâncă de toate, (din toate grupele - n.r.) alimentare, vegetale și animale, dar predomină vegetalele. Toate alimentele trebuie să fie neprocesate, integrale, să fie sigure, nu contaminate. Să fie cât se poate de proaspete și produse aproape de locul unde suntem. Nu poți produce citrice aici, de exemplu, nu ai cum, dar acestea sunt regulile de bază. Vegetalele se găsesc, în schimb, în România, tot timpul. Trebuie să se știe că aceasta este alimentația de bază, dar aici depinde mult cum pregătești mâncarea. În momentul în care prăjești o varză, calitățile nutritive dispar. Varza înăbușită la abur, de exemplu, este cu totul altceva; este identică cu varza proaspătă. Un alt aliment pe care noi îl recomandăm la toate vârstele este iaurtul, care este mai sănătos decât laptele. (...) O alimentație sănătoasă nu presupune consumul de alcool. În schimb, cine dorește să consume, să o facă în cantități moderate. Consumul de lichide este, de asemenea, extrem de important. Omul poate să nu mănânce o lună, dar dacă nu bea lichide trei zile, intră în comă. Când spun lichide, mă refer la apă plată/minerală/de izvor, în cantitate de cel puțin doi litri pe zi, iar vara de cel puțin trei litri. Toate sucurile și carbogazoasele le evităm cât putem. 

Reporter: Cum influențează alimentația unei mame embrionul din pântec?

 

Nicolae Hâncu: Alimentația mamei trebuie să fie sănătoasă, iar după naștere trebuie neapărat să alăpteze, fiindcă este cea mai importantă metodă de sănătate a copilului. Alimentația nesănătoasă a mamei duce la afectarea sănătății embrionului, a fătului, în două feluri. Dacă alimentația este prea sărăcăcioasă, mama ține regim sau cură de slăbire, iar copilul se naște sub 2 kg în loc de 3 kg 500 grame, îi va afecta sănătatea la vârsta adultă a copilului. Pe de altă parte, dacă mama este obeză și dezoltă un copil peste 4 kg, și în acest caz îi va afecta sănătatea copilului. De aceea, trebuie controlată alimentația mamei. 

Reporter: De cele mai multe ori diabetul evoluează silențios. Când ar trebui să discutăm cu un medic?

 

Nicolae Hâncu: În momentul în care apar semne ale diabetului zaharat, e foarte târziu. De aceea, dacă știi că ai diabet în familie, trebuie efectuate controale regulate la medic. Sau dacă ești gras. Sau dacă ești sedentar. Sau dacă ești și gras, și sedentar, și mai și fumezi pe deasupra. 

Reporter: Știm că stilul de viață nesănătos este principala cauză a dezvoltării diabetului, însă cum putem preveni această boală?

 

Nicolae Hâncu: Principala cauză este stilul de viață nesănătos combinat, de fapt, cu factorul genetic. Nimeni nu poate spune însă, care este cea mai importantă variabilă dintre acestea două, dar sunt generate diferite tipuri de diabet. La copii, diabetul nu este influențat genetic. În schimb, diabetul care apare la persoanele după 40 de ani are influență genetică. Alimentația sănătoasă din copilărie poate preveni diabetul zaharat. 

Reporter: Pe lângă alimentație și factorul genetic, mai există și alte variabile care influențează dezvoltarea diabetului?

 

Nicolae Hâncu: Factorul genetic este cel mai important, apoi vârsta înaintată produce (...) diabet zaharat de tip 2 la vârstnici. Și infecțiile au un rol important, iar anumite tipuri de infecții - virotice, în special - la copii, în anumite condiții, duc la apariția diabetului zaharat de tip 1. 

 

Reporter: Cât de diferită este alimentația recomandată în cazul unei persoane cu diabet față de alimentația unei persoane care nu a dezvoltat această boală? Dar între alimentația recomandată unei persoane diagnosticată cu diabet tip 1 și cea recomandată pentru o persoană cu diabet tip 2?

 

Nicolae Hâncu: Alimentația persoanelor cu diabet este identică cu alimentația persoanelor care nu au diabet. Nu este nicio diferență între una și cealaltă. (Reporter: Dar știm că zahărul…) Știu ce urmează să spuneți. Nici persoanele care nu au diabet nu au voie să mănânce zahăr. Că practic facem altceva, e partea a doua, însă așa ar trebui. Cât despre persoanele cu diabet de tip 1, insulina trebuie să fie administrată în funcție de mese, dar depinde ce fel de insulină se administrează. 

 

Reporter: Care este diferența dintre un copil diagnosticat cu diabet și un adult cu această problemă de sănătate? Sunt riscurile sunt mai grave în cazul copiilor?

 

Nicolae Hâncu: Copilul întotdeauna are diabet zaharat de tip 1, iar în cazul adulților este de tip 2. Se întâmplă să fie și în cazul adulților de tip 1, însă foarte rar. Riscurile în cazul copiilor sunt mai grave în sensul că diabetul de tip 1 nu se vindecă. Diabetul nu este grav deloc dacă e tratat corect prin medicamente, mișcare și așa mai departe. La copil însă, diabetul nu se vindecă și atunci trebuie să respecți lucrurile acestea pe toată perioada copilăriei și apoi toată viața trebuie să te îngrijești. 

 

Reporter: Cum explicați legătura dintre diabetul zaharat și bolile cardiovasculare? Este adevărat că în cazul unei astfel de relații, morbiditatea și mortalitatea sunt mult mai frecvente?

 

Nicolae Hâncu: Da. Principala cauză de mortalitate în diabetul zaharat (70%) sunt bolile cardiovasculare, pentru că diabetul influențează foarte mult instalarea aterosclerozei. 

 

Reporter: Tratamentul cu insulină influențează apariția variațiilor bruște de creștere și scădere a glicemiei?

 

Nicolae Hâncu: Variațiile despre care vorbiți apar în urma unor greșeli de tratament și de stil de viață, prin alimentație în cea mai mare parte. Cineva care are diabet și, în loc să mănânce, consumă alcool, atunci produce scăderea bruscă a zahărului, fie că face sau nu face tratament cu insulină. Pe lângă medicamentele inovatoare, care niciodată nu duc la scăderea zahărului în sânge, sunt tablete care au apărut mai demult și salvează vieți. Administrate incorect, pot produce scăderea zahărului. Iar dacă nu ești asistat în acel moment, dacă nu te redresezi, mori. (Reporter: Ce alte efecte secundare ar avea insulina în acest sens?) Acesta este cel mai grav. 

 

Reporter: Ați observat o legătură între pacienții cu diabet și totodată infectați cu coronavirus? Sunt ei mai vulnerabili?

 

Nicolae Hâncu: Se pare că la persoane cu o anumită predispoziție genetică, Covid-ul poate declanșa diabetul. Au fost foarte multe cazuri, nu există o statistică oficială în acest sens, de aceea am spus “se pare”. Oricum, boala Covid care apare la persoane care au deja diabet zaharat, produce creșteri foarte mari ale glicemiei, adică agravează diabetul. Explicații concrete există, dar sunt amănunte în care nu are rost să intrăm. Unei persoane cu Covid care e internată în stare gravă, la spital, i se administrează foarte mult tratament cu cortizol, iar acesta crește enorm valorile glicemiei. Pe de altă parte, este foarte importantă lupta contra coronavirusului. Printre primele constatări medicale, de acum un an, chinezii au atras atenția că formele cele mai grave apar la persoanele cu diabet, obezitate și cu hipertensiune arterială. (Reporter: Cum explicați această constatare medicală? Care este motivul pentru care Covid-19 afectează mai tare persoanele cu diabet?) O persoană cu diabet este o persoană fragilă, care are și imunitate scăzută. Persoana cu obezitate, de asemenea. 80-90% dintre persoanele cu diabet au obezitate și supragreutate. Acesta este motivul pentru care Covid-19 este mult mai grav, inclusiv mortal la aceste persoane.