O unitate strategică, vitală pentru sănătatea românilor, luptă să redevină cel mai important bastion de apărare împotriva epidemiilor. Institutul Cantacuzino a intrat într-o perioadă de reconstrucție, la aproape un secol de la înființare, sub controlul și administrarea Armatei României cu scopul declarat de a relua producția de vaccinuri, în special cel antigripal.

Deși recunosc că mai sunt multe de făcut, militarii aflați la conducerea institutului au reușit să deblocheze situația critică, au rezolvat problema salarizării și, până acum, au angajat 200 de oameni. Bacteriile ucigașe din spitale, precum cele de la Institutul „Marius Nasta”, au fost identificate în laboratoarele de la Cantacuzino. În plus, s-a reluat vânzarea de SOD-Natural, cel mai cunoscut supliment alimentar antioxidant, brevetat în România în 1989.

 

În 2021 se împlinesc 100 de ani de la crearea institutului care avea drept scop „imunizarea populaţiei contra pandemiilor şi epidemiilor”, la iniţiativa profesorului Ioan Cantacuzino, prin decretul dat de Regele Ferdinand I. Din nefericire, însă, de aproape un deceniu, de când a fost nevoit să stopeze producția de vaccinuri, unitatea medicală, de care depind milioanele de analize și recoltări pentru pacienții din întreaga țară, este la limita supraviețuirii. Un pas înainte pentru salvarea institului l-au făcut miniștrii apărării din ultimii doi ani, care au reușit să convingă Guvernul să treacă această unitate strategică în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Promisiuni și perspective sunt. Practic, mai sunt multe de făcut. Retehnologizarea reprezintă unul dintre principalele obiective ale conducerii Ministerului Apărării Naționale pentru institut în anul 2019. Pentru o analiză la fața locului, „Evenimentul zilei” a luat legătura cu factorii de decizie din Institutul Cantacuzino.

Laboratoarele care stopează infecțiile din spitale

Îmbucurător este că s-a reluat producția iar institutul a pus, din nou, în vânzare SODNatural, cel mai cunoscut supliment alimentar antioxidant, brevetat în România în 1989. Oamenii dedicați din Institutul Cantacuzino au făcut ca acesta să se trezească la viață, deoarece pe lângă producția de SOD-Natural, institutul oferă spre comercializare și medii de cultură Lowenstein-Jensen pentru izolarea bacilului Koch dar și autovaccinuri personalizate, pe baza unei recomandări scrise de la medicul care a examinat pacientul. Este demn de reținut și faptul că Institutul mai oferă spre comercializare și medii de cultură, dar și autovaccinuri personalizate ce sunt foarte necesare bolnavilor din România. În laboratoarele de la Cantacuzino se fac analizele microbiologice pentru toate instituțiile medicale din România care se confruntă, de exemplu, cu infecții intraspitalicești. Acolo se lucrează nu doar cultura, ci se face stenotipare. În cazul cel mai recent, de la Institutul „Marius Nasta”, unde mai mulți pacienți au murit, în februarie 2019, din cauza infecţiei cu acinetobacter, specialiștii de la Cantacuzino au fost solicitați să descopere cauza infecţiei și modalitatea de transmitere a acestuia pentru a se putea preveni răspândirea virusului.

Principalul obiectiv: reluarea producției de vaccin antigripal

Considerat, odinioară, cel mai mare institut de seruri și vaccinuri din România şi din Europa de Sud-Est, Institutul Cantacuzino, s-a luptat, ani de la rând, cu birocrația din ministerele ce l-au avut în subordine, dar și nepăsarea factorilor politici. În contextul apariției focarelor de gripă în Europa care au condus la numeroase decese și în România, în decembrie 2017, Guvernul României a luat decizia trecerii acestui institut, cu patrimoniul şi personalul aferent, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, prin Hotărârea nr. 873/2017 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Apoi, Parlamentul a adoptat Legea nr. 13/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării și producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice și antidoturi, în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației. „Conducerea Ministerului Apărării Naționale are ca obiectiv prioritar retehnologizarea și reluarea producției de vaccinuri antigripale, numai după obținerea tuturor autorizațiilor necesare în acest sens. Ne-am dori ca la împlinirea a 100 de ani de la înființarea institutului să se reia producția de vaccin antigripal”, a declarat, pentru EVZ, colonelul Petrișor Jalbă, comandantul institutului.

Salariile au fost deblocate

Preluarea de către Armată a acestei instituții civile a condus, pe lângă un control eficient și unitar al activității Institutului Cantacuzino, și la o armonizare a relațiilor interumane în cadrul personalului, asigurând baza de plecare pentru a dezvolta cele patru direcții stabilite de Ion Cantacuzino.

Prima direcție de acțiune este zona de sănătate publică, iar prin activitățile de diagnostic microbiologic oferite de profesioniștii din centrele naționale de referință, acest lucru se întâmplă.

„Acești profesioniști sunt pompierii chemați să stingă focul când în zona de sănătate publică apar diferite epidemii, cum este de exemplu cea de gripă. A doua direcție pe care institutul o dezvoltă este cea de cercetare-dezvoltare fundamentală și aplicată în domeniul producerii de medicamente și vaccinuri. Conducerea Ministerului Apărării Naționale acordă o atenție deosebită acestui domeniu, deoarece cunoașterea și expertiza pe care o au cercetătorii care muncesc aici ne asigură succesul în dezvoltarea celei de-a patra direcții și anume, producerea de medicamente și vaccinuri atât de necesare populației României”, a precizat colonelul Petrișor Jalbă.

Nu este neglijat nici învățământul medical. Li se oferă posibilitatea studenților mediciniști să studieze microbiologia și epidemiologia aici. Până nu de mult, aceste domenii erau separate și împărțite între Ministerul Sănătății , cel al Educației și al Cercetării. Acum, aceste structuri vor funcționa întrunit deoarece „rolul Armatei în acest context este de a pune ordine în această instituție cu adevărat strategică și de a face ca personalul să înțeleagă că numai împreună vom fi forța de care România are nevoie”. „Nu este ușor, pentru că cei mai mulți dintre angajați sunt civili, oameni care nu sunt obișnuiți cu rigoarea militară. Însă, încercăm să îi convingem că avem o misiune comună. Prima problemă pe care a trebuit să o rezolvăm a fost cea a salarizării. Oamenii erau neplătiți, nemotivați, institutul avea datorii. Am reușit acest lucru și este un pas înainte”, ne-a explicat comandantul institutului.

Declinul institutului

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, standardele europene au cerut dotarea institutului cu aparatură modernă. Ministerul Sănătăţii a făcut un împrumut pentru retehnologizare de la Banca Mondială, care trebuie plătit în rate până în 2022. Specialiștii institutului atrăgeau atenția, în urmă cu câțiva ani, că banii au fost cheltuiţi, deși proiectul de modernizare nu s-a finalizat. În anul 2010, Agenţia Naţională a Medicamentului a retras autorizaţiile de producere şi vânzare a oricărui tip de vaccin. Oficialii Armatei ne-au explicat că, în prezent, se lucrează la verificarea echipamentelor prin repunerea acestora în funcțiune și pentru identificarea nevoilor de achiziții de noi echipamente care să ducă în final la producerea unui vaccin de calitate. „Conducerea Ministerului Apărării Naționale a înțeles din primul moment importanța acestuia asigurându-i importanța pe care o merită: importanță strategică”, a punctat Petrișor Jalbă.

 

Angajați plătiți mai bine ca militarii

În octombrie 2018, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, anunța angajări masive la Institutul Cantacuzino. Fostul oficial al MApN spunea că Guvernul României a acceptat ca, până în decembrie 2018, să crească numărul posturilor, până la 508. Față de promisiunile inițiale, comandantul Institutului, colonelul Petrișor Jalbă, ne-a precizat că au fost angajate peste 200 de persoane îndeplinindu-se, astfel ,obligațiile asumate pentru anul 2018. În prezent, sunt circa 600 de angajați, dintre care doar 55 sunt militari.

O „armată” de civili demoralizați

La preluare, institutul mai avea aproximativ 350 de angajați. „Militarii au venit în Institut conștienți de misiunea dificilă pe care o au dar sunt conștienți și de faptul că fiecare dintre ei au acasă un copil care are nevoie de vaccinul antigripal românesc”, a precizat colonelul Petrișor Jalbă.

De la preluarea institutului de către MApN, s-a dus o adevărată luptă pentru a convinge „armata” de civili demoralizați că militarii au venit să îi ajute pentru a îndeplini misiunea care să ducă în final la reluarea producției pe care întreaga țară o așteaptă.

„O provocare pentru conducerea militară a institutului a fost aceea de a găsi metodele eficiente de colaborare între cele două categorii de personal: militar și civil, și de a avea încredere unii în ceilalți. Realitatea este că s-a produs o revigorare a activității în institut de când s-a pus amprenta militară deoarece a fost asigurată, printre multe altele, nevoia primară, salarizarea ”, a explicat colonelul Petrișor Jalbă.

În prezent, problema salarizării a fost depășită, dau asigurări militarii, în condițiile în care salariații civili ai Institutului sunt plătiți conform Legii 153/2017, adică o parte din acești angajați au venituri mai mari ca militarii. Conform celor spuse de comandantul Institutului Cantacuzino, până la preluarea de către Ministerul Apărării Naționale, beneficiarul principal al produselor era Ministerul Sănătății, care apela la serviciile de înalt profesionalism ale Institutului. Acum, acest lucru se întâmplă doar în cazul apariției unor situații critice în zona de sănătate publică, cum sunt epidemiile și infecțiile nozocomiale.

Credința că institutul va reuși este mare. Acest lucru se vede și din calitatea personalului nou încadrat. Mare parte din acest personal provine din zona multinaționalelor, cu foarte mare experiență dar și cu foarte mare dragoste de țară, ținând cont că aici salariile sunt mai mici iar munca la fel de complexă, sau chiar mai complexă pe alocuri.

„Chiar dacă Armata prezintă garanția unui loc de muncă, aici au găsit acel ceva care le oferă oportunitatea de a fi utili și de a face performanță în domeniul lor de activitate. De asemenea, conducerea institutului acordă o deosebită importanță cercetării științifice aplicate pe proiecte”, a subliniat Petrișor Jalbă.

 

Milioane de români imunizați

De-a lungul timpului, eforturile specialiștilor Institutului au dus la eradicarea variolei în România şi au ferit populaţia de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie, holeră etc. Pe linia de producţie a Institutului s-au aflat medicamente precum cantastimul (stimulator al capacității de apărare a organismului, cu rezultate în unele forme de cancer, şi polidinul, care putea oferi rezistenţa împotriva unora dintre infecţii), dar și alte aproape 400 preparate. Producţia de vaccinuri a funcţionat neîntrerupt, până în 2010, imunizând milioane de români de-a lungul istoriei sale.

 

Cer reautorizarea de la Agenția Națională a Medicamentului

La solicitarea EVZ, conducerea Institu tului Cantacuzino ne-a precizat că principalele obiective din 2019 sunt:

● cercetarea și inovarea în domeniul științelor biomedicale;

● reautorizarea fabricației de medii de cultură și reactivi și finalizarea autorizației de punere pe piață;

● creșterea producției și vânzării produsului SOD Natural;

● reautorizarea pentru testarea Laboratorului Control Calitate de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale;

● extinderea acreditrii RENAR a laboratorului pentru efectuarea de teste pentru produsele biocide și operaționalizarea colecției naționale de culture bacteriene și celulare.

 

Profesorul Ioan Cantacuzino, semnatar al Tratatului de la Trianon

ntemeietorul Institutului „Cantacuzino”, profesorul Ioan Cantacuzino (foto) este considerat părintele şcolii româneşti de microbiologie şi al sistemului sanitar modern din România. Savant recunoscut pe plan mondial, Ion Cantacuzino a fost Șeful Serviciului Sanitar al Armatei Române în Primul Război Mondial, a fost avansat la gradul de general și a fost unul dintre semnatarii Tratatului de la Trianon, alături de Nicolae Titulescu, actul de naștere al României moderne, recunoscut oficial de Marile Puteri. Institutul „Cantacuzino” a fost înființat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de Regele Ferdinand I, sub denumirea de Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”. Lui Ioan Cantacuzino i se datorează descoperiri importante privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerică, imunizarea activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei. Dealtfel, pornind de la cercetările sale a creat o metodă de vaccinare antiholerică, numită „Metoda Cantacuzino”, folosită și astăzi în țările în care se mai semnalează cazuri de holeră. Tot datorită lui Ioan Cantacuzino, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus în 1926 vaccinul BCG („Bacilul Calmette-Guérin”) împotriva tuberculozei.

El a avut un rol esenţial în campaniile de luptă împotriva epidemiilor de tifos exantematic și holerei în timpul primului război mondial și în campania antimalarică.

 Profesorul Ioan Cantacuzino a trecut la cele veşnice la 14 ianuarie 1934, la București. Conform dorinței sale, trupul său a fost înhumat chiar în curtea institutului al cărui fondator este.

 

De la TBC la vaccinul antigripal

După moartea întemeietorului său, Institutul „Cantacuzino” a continuat să prepare vaccinuri care a salvat populația României:

● în anul 1948 s-a preparat vaccinul BCG românesc (lichid) și s-a introdus vaccinarea antituberculoasă sistematică a copiilor;

● în anul 1950 a fost create filiala de la Iași, unde a început fabricarea anatoxinei tetanice, vaccinului polimicrobian și a Polidinului;

● în anul 1961 - vaccinul DTP;

● în anul 1962 – vaccin și ser antirabic, ser antitularemic și ser antibrucelos, vaccine antidizenteric viu atenuat;

● 1964 – vaccin polio inactivat (Salk);

● 1970 – vaccin polio viu atenuat (Sabin; oral);

● 1977 – vaccin gripal sezonier, inactivat,splitat,cu adjuvant (fosfat de aluminiu);

● 1979 – vaccin rujeolos viu atenuat;

● 1988 – vaccin antigripal sezonier, trivalent, splitat,inactivat, fară adjuvant;

● 2009 – vaccin gripal pandemic.

 

SOD Natural, produsul care întârzie îmbătrânirea

 O primă veste bună pentru Institutul Cantacuzino, după preluarea de către MApN, este reluarea vânzării celui mai cunoscut supliment alimentar antioxidant: SOD Natural. Brevetat în anul 1989, preparatul este unic în țară și este obținut din orz verde, din cultură proprie, cu un conținut ridicat de fitonutrienți. SOD Natural este cunoscut în țară și pe plan international pentru capacitatea sa de a contracara efectele radicalilor liberi de oxigen, implicate în îmbătrânirea celulară, dezvoltarea bolilor infalamatorii și de iradiere. Despre acest preparat, secretarul de stat Mihai Dan Chirică, șef al Departamentului pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului din cadrul MApN, a declarat că, până la sfârșitul anului, vor fi realizate aproximativ un milion de fiole de SOD Natural. Deja, Institutul Cantacuzino a pus în vânzare 90.000 de fiole. „Avem capacitatea să producem acest preparat”, a adăugat colonelul Petrișor Jalbă.