„În lipsa oricărei legături între primirea foloaselor şi îndeplinirea în mod licit a actului de serviciu – dispunerea judecării cauzei în dosarul nr…../1/2010 până la solu țio narea cererii de strămutare – nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite și, în consecinșă, fapta nu este prevăzută de legea penală. Pentru a putea fi reținută pentru comiterea acestei infracțiuni, este necesar să se demonstreze că primirea foloaselor reprezintă o contraprestație pentru actul licit îndeplinit în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ca element esențial al laturii obiective, ceea ce în speță, nu s-a realizat. În consecință, în contextul în care în urma administrării probelor de către instanţa de apel, situaţia de fapt reţinută de către instanţa de fond nu a fost modificată, se apreciază că soluția de achitare dispusă de instanța de fond este legală și temeinică”, se arată în motivarea instanței de apel. Judecătoarea Gabriela Bîrsan a declarat pe data de 3 mai 2018, imediat după ce instanţa supremă a achitat-o definitiv în procesul de corupţie, că cei 7 ani de chin prin sălile de judecată nu îi poate înapoia nimeni, că soţul său, profesorul Corneliu Bîrsan, este în spital şi că timp de patru ani, cât a fost suspendată, nu a avut niciun venit.

Anchetatorii DNA au notat în rechizitoriul trimis în instanță în 2014 că judecătoarele Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu ar fi primit, în schimbul pronunțării unor decizii favorabile în anumite dosare, excursii, bilete de avion sau cadouri provenind de la omul de afaceri Gabriel Chiriac şi de la doi soţi avocaţi.

 

Te-ar putea interesa și: