Instanța de judecată a Curții de Apel București a prezentat motivele care au dus la încetarea procesului împotriva Elenei Udrea, în Dosarul Hidroelectrica. DNA a acuzat-o pe fosta ministru de trafic de influență și spălare de bani. Procesul penal a încetat datorită prescripției, iar decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București pe 11 aprilie.

În motivarea deciziei care a stat la încetarea procesului penal în cazul Elenei Udrea, instanța de judecată a dat argumentele pe care s-a bazat la pronunțare. În acest caz a fost aplicată legea penală mai favorabilă.

„Legea penală mai favorabilă este cea în care nu a existat niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, fiind aplicabile astfel numai termenele de prescripție generală, cu o durată de 8 ani, împlinindu-se în noiembrie 2019”, se arată în decizia Curții de Apel București.

Prin sentința pronunțată, instanța a stabilit că prescripția a intervenit, pentru ambele acuzații formulate de procurorii DNA, în urmă cu patru ani. Este vorba despre trafic de influență și spălare de bani.

Judecătorii au explicat că termenul de prescripție aplicabil este cel general, conform Deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022. Aceste documente au stabilit că în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, data publicării OUG 71/2022 care a pus în acord art. 155 Cod penal cu deciziile CCR nu a existat întrerupere a cursului prescripției.

Drept urmare, pentru infracțiunile de trafic de influență și de spălare de bani prescripția a intervenit încă din anul 2019, dat fiind că termenul este de opt ani, conform luju.ro.

Ce prevede decizia Curții de Apel București

„In speta, prin prisma dispozitiilor legale anterior citate, intrucat inculpatii, fiind in mod expres intrebati, nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea constata ca, pentru a se pronunta asupra cererii acestora de incetare a procesului penal, nu se poate raporta decat la faptele retinute in sarcina lor prin actul de sesizare a instantei si la incadrarile juridice anterior mentionate.

Ca atare, Curtea constata ca, pentru infractiunea de trafic de influenta retinuta in sarcina inculpatei Udrea Elena-Gabriela, prevazuta de art.291 alin.1 din Codul penal rap. la art.7 lit.a din Legea nr.78/2000 (ca lege penala mai favorabila), norma de incriminare prevede pedeapsa inchisorii de la 2 ani si 8 luni la 9 ani si 4 luni.

In aceste conditii, termenul prescriptiei generale a raspunderii penale are o durata de 8 ani, conform art.154 alin.1 lit.c din Codul penal si curge de la data savarsirii infractiunii, astfel cum prevede art.154 alin.2 teza I din acelasi cod, aceasta data fiind in speta, prin prisma faptei care constituie obiectul judecatii, cel mai tarziu luna noiembrie a anului 2011, cand inculpata Udrea Elena-Gabriela a primit de la Buzaianu Nicolae-Bogdan prin intermediul lui Budeanu Ioan-Radu si al Anei-Maria Topoliceanu suma de 2.500.000 de euro, pentru a-si exercita influenta asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei si a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, in vederea mentinerii, in parametrii deja negociati (pret si cantitate de energie furnizata), a contractelor incheiate de firmele lui Buzaianu Nicolae-Bogdan (intre care SC Energy Holding SA) cu SC Hidroelectrica SA.

De asemenea, Curtea constata ca, pentru infractiunea de spalarea banilor, retinuta in sarcina aceleiasi inculpate, prevazuta de art.29 alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002 (actualmente incriminata in aceleasi conditii prin dispozitiile art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019), pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de la 3 ani la 10 ani.

In consecinta, termenul prescriptiei generale a raspunderii penale are o durata tot de 8 ani, conform art.154 alin.1 lit.c din Codul penal si curge de la data savarsirii infractiunii, astfel cum prevede art.154 alin.2 teza a I din acelasi cod, aceasta data fiind in speta, prin prisma faptei care constituie obiectul judecatii.

Referitor la intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, Curtea reaminteste ca prin Decizia nr.297/2018 (publicata in Monitorul Oficial nr.518 din data de 25 iunie 2018), Curtea Constitutionala a statuat ca solutia legislativa care prevedea intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea 'oricarui act de procedura in cauza', din cuprinsul dispozitiilor art.155 alin.1 din Codul penal, este neconstitutionala.

Ulterior, prin Decizia nr.358/2022 (publicata in Monitorul Oficial nr.565 din data de 09 iunie 2022), Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art.155 alin.1 din Codul penal sunt neconstitutionale, aratand, in considerentele acesteia, pe de o parte, ca, in perioada cuprinsa intre data publicarii Deciziei nr.297/2018 (25 iunie 2018) si data intrarii in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma respectiva, prin reglementarea expresa a cazurilor apte sa intrerupa cursul termenului prescriptiei raspunderii penale (fapt realizat prin OUG nr.71/2022, publicata in Monitorul Oficial nr.531 din data de 30 mai 2022), fondul activ al legislatiei nu contine vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (parag.73), iar, pe de alta parte, ca ratiunea care a stat la baza pronuntarii Deciziei nr.297/2018 nu a fost inlaturarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale sau inlaturarea institutiei intreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozitiilor art.155 alin.1 din Codul penal la exigentele constitutionale, astfel ca termenele de prescriptie generala reglementate in art.154 din acelasi cod nu sunt afectate de deciziile Curtii Constitutionale (parag.74).

In considerentele aceleiasi decizii, Curtea Constitutionala a reafirmat, facand referire la premisa avuta in vedere la pronuntarea deciziei anterioare, ca prescriptia raspunderii penale apartine dreptului penal material, iar nu dreptului procesual penal, fiind o cauza de inlaturare a raspunderii penale (parag.41) si a mentionat ca legiuitorul a nesocotit prevederile art.147 alin.4 din Constitutie, ignorand efectele obligatorii ale Deciziei nr.297/2018, cu consecinta crearii unui viciu de neconstitutionalitate mai grav, generat de aplicarea neunitara a textului de lege „cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea”, care, in mod evident, nu prevede niciun caz de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale (parag.76).

Ulterior, prin Decizia nr.67/2022 (publicata in Monitorul Oficial nr.1141 din data de 28 noiembrie 2022), Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a statuat, conform pct.I din dispozitivul acesteia, ca normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial), supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale, prevazut de art.3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex, prevazut de art.15 alin.2 din Constitutie si art.5 din Codul penal.

Drept urmare, in raport cu deciziile anterior citate, tinand seama de dispozitiile art.173 din Codul penal, conform carora prin lege penala se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi organice, ordonante de urgenta sau alte acte normative care la data adoptarii lor aveau putere de lege si avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr.265/2014 (publicata in Monitorul Oficial nr.372 din data de 20 mai 2014), prin care s-a statuat ca dispozitiile art.5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, Curtea constata ca in speta, legea penala mai favorabila aplicabila, in mod global, ambilor inculpati este cea cuprinsa intre data de 25 iunie 2018 (cand a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr.297/2018) si data de 30 mai 2022 (cand a intrat in vigoare OUG nr.71/2022), perioada in care nu a existat niciun caz de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale, fiind aplicabile astfel numai termenele de prescriptie generala, cu o durata de 8 ani, respectiv 5 ani (stabilita conform explicatiilor din considerentele ce preced), care au inceput sa curga la datele anterior mentionate, implinindu-se astfel, conform art.186 alin.1 din Codul penal, in luna noiembrie 2019 (in cazul inculpatei Udrea Elena-Gabriela), respectiv la data de 24 octombrie 2022 (in cazul inculpatului Andronic Dan Catalin)”, după cum se arată în sentința publicată deluju.ro.