România. Urșii s-au înmulțit în ultimii ani neașteptat de mult, iar problemele își au rădăcinile în seria de măsuri legislative „uitate” pe mesele parlamentarilor în urmă cu opt ani. A fost însă nevoie de tragedia de la Jepii Mici, pentru ca statul să încerce să schimbe ceva.

Cum s-au înmulțit urșii în România. Situația e scăpată de sub control

În prezent, situația urșilor din România este extrem de gravă, un aspect recunoscut și de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Incidentul tragic în care o tânără de 19 ani a fost atacată și ucisă de o ursoaică în Munții Bucegi a scos în evidență problemele majore legate de interacțiunea dintre oameni și aceste animale sălbatice. Aceste atacuri nu sunt doar o excepție, ci reflectă o realitate alarmantă, în care urșii se apropie tot mai mult de zonele locuite de oameni.

Ministrul a subliniat că, în contextul în care cetățenii și turiștii primesc constant mesaje RO-Alert despre urși care circulă liber în zone populate, este evident că situația a scăpat de sub control. Exemplele recente, cum ar fi prezența urșilor în Bușteni, Slănic sau chiar în mijlocul orașului Ploiești, demonstrează gravitatea problemei.

„Eu cred că situația e scăpată de sub control, pentru că dincolo de studii, experți, atunci când în fiecare zi cetățenii, turiștii primesc mesaje RO-Alert că în Bușteni e urs care ar putea să omoare un om situația e scăpată de sub control”, a declarat Mircea Fechet la Digi24.

Exclusiv. Andreea Tonciu și Pescobar, întâlnire de taină. Cum au fost surprinși cei doi

Cel mai dement scenariu despre Biden: Mort din 2019, înlocuit de un actor

Ce arată datele oficiale despre urșii aflați în apropierea gospodăriilor

Potrivit datelor oficiale, în ultimii cinci ani au fost raportate 154 de atacuri ale urșilor asupra oamenilor și gospodăriilor, soldate cu 14 persoane ucise și 158 mutilate. Aceste incidente alarmante reflectă o criză gravă în gestionarea populației de urși din România, iar ministerul Mediului a fost nevoit să plătească 21 de milioane de lei în despăgubiri pentru pagubele cauzate de aceste animale. Anul 2022 a fost deosebit de problematic, cu 2.171 de atacuri înregistrate, generând pierderi de peste 7,3 milioane de lei, ceea ce subliniază gravitatea situației.

Cauzele acestor atacuri sunt complexe și includ nu doar numărul mare de urși, ci și o gestionare ineficientă a situației și legislația insuficientă, care a permis înmulțirea necontrolată a acestui animal. Această combinație de factori a creat un mediu propice pentru conflicte între urși și oameni, punând în pericol siguranța cetățenilor și generând o presiune economică semnificativă asupra comunităților afectate.

Numărul urșilor este de două mai mare decât poate duce țara noastră

Numărul extrem de mare de urși din România reprezintă principala problemă, având în vedere că aceștia sunt concentrați într-un areal restrâns, ceea ce face întâlnirile cu oamenii aproape inevitabile pe anumite trasee. Conform Ministerului Mediului, România adăpostește peste 8.000 de urși, aproape dublu față de optimul de 4.000 care ar putea fi susținut de habitatul natural fără a afecta populația umană. Aproximativ 40% din populația de urși a Europei se află în țara noastră, ceea ce subliniază importanța și gravitatea situației.

Această problemă era cunoscută încă din 2018, când a fost elaborat „Planul Național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, document care a evidențiat că, la acea vreme, populația de urși era estimată la aproximativ 6.000 de exemplare, depășind din nou numărul optim. Aceasta a fost o evaluare care reflecta o realitate problematică: o populație crescută de urși, combinată cu un habitat insuficient, poate genera conflicte cu oamenii și poate avea un impact socio-economic semnificativ.

Legea care a permis înmulțirea necontrolată a urșilor

În 2016, România a adoptat o lege care interzicea vânătoarea ursului brun, o măsură care a fost implementată în condițiile în care populația acestuia se ridica la 6.500 de exemplare, cu 2.500 mai mult decât limita sustenabilă pentru habitatul natural. Această interdicție a dus la o creștere semnificativă a numărului de urși, care a ajuns, până în 2024, la aproximativ 8.000 de exemplare. Aceștia sunt concentrați în special în județele Prahova, Brașov, Covasna și Harghita, unde ursul a prosperat fără dușmani naturali, având un impact profund asupra ecosistemului și interacțiunilor cu oamenii.

Densitatea urșilor a atins valori alarmante, cu cele mai mari concentrații în zona centrală și nord-estică a Carpaților. Conform Planului din 2018 emis de Ministerul Mediului, în zone precum Brașov-Valea Prahovei, densitatea urșilor variază între 50-60 de exemplare la 10.000 hectare. Această situație a fost agravată de interzicerea vânătorii și de lipsa hrănirii urșilor în pădure, ceea ce a condus la o migrare tot mai frecventă a acestora către zonele locuite. Conform specialiștilor, România deține acum cea mai mare populație de urși din Europa, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de a regândi strategiile de gestionare a acestei specii.

Urșii s-au înmulțit și din cauza oamenilor

În România, interzicerea totală a vânătorii de urși a avut consecințe nefaste asupra gestionării populației acestor animale majestuoase. Cu toate că habitatul natural nu poate susține în mod eficient o populație de peste 8000 de urși, legislația restrictivă a dus la o înmulțire necontrolată a acestora. Această situație a fost accentuată de comportamentele iresponsabile ale oamenilor, cum ar fi hrănirea urșilor pentru divertisment personal sau pentru a obține fotografii, în ciuda avertismentelor și panourilor care interzic astfel de practici. Acest comportament nu doar că atrage urșii către zonele populate, dar îi învață să se bazeze pe surse artificiale de hrană, schimbându-le comportamentul natural și crescând riscul de conflicte om-animal.

Organizația World Wide Fund for Nature (WWF) România a subliniat impactul negativ al hrănirii urșilor de către proprietarii de pensiuni și hoteluri din zonele turistice, precum Valea Prahovei și zona Tușnad. Aceste practici nu doar că pot pune în pericol siguranța turiștilor și a localnicilor, dar și agravează problema atragerii urșilor spre așezările umane. În plus, gestionarea inadecvată a deșeurilor în România contribuie la intensificarea acestui fenomen, oferind urșilor o sursă ușoară de hrană în apropierea localităților. Expertul WWF, Cristian Papp, a subliniat necesitatea unei abordări coerente din partea autorităților locale, care să aplice legislația existentă pentru protejarea populațiilor de urși și prevenirea situațiilor de conflict.

În ciuda existenței unei legislații care permite autorităților locale să gestioneze prezența urșilor, implementarea efectivă a măsurilor variază considerabil între diferitele orașe și comune. Această lipsă de uniformitate în aplicarea regulamentelor poate duce la situații în care urșii rămân o amenințare persistentă pentru comunități, fără ca soluțiile adecvate să fie adoptate în mod corespunzător. În timp ce unele localități aleg să alunge sau să relocateze urșii în siguranță, altele nu implementează decât parțial aceste măsuri, lăsând problemele nerezolvate și riscurile crescute pentru toți cei implicați.

Legea blocată care trebuia să rezolve problema

Din anul 2018, Ministerul Mediului a implementat un plan de gestionare și protecție a ursului brun, care evidențiază problemele alarmante legate de această specie. Creșterea numărului urșilor, care depășește cu mult capacitatea naturală de susținere, hrănirea necontrolată a urșilor și transformarea lor în animale obișnuite în apropierea așezărilor umane sunt doar câteva dintre aspectele critice abordate. De asemenea, problema gestionării deșeurilor a fost identificată ca un factor esențial, tomberoanele descoperite și punctele de colectare neîngrijite atrăgând urșii în comunități. Aceste realități au condus la elaborarea unor măsuri de acțiune menite să reducă riscurile și să protejeze atât populația locală, cât și exemplarele de urs.

Planul include, printre altele, organizarea echipelor de intervenție care să acționeze rapid și eficient în cazuri de urgență, precum și campanii de informare și educare a comunităților. Aceste campanii vizează prevenirea conflictelor dintre oameni și urși și informarea factorilor interesați cu privire la metodele de prevenire a pagubelor cauzate de urși. În acest context, educația joacă un rol crucial, deoarece conștientizarea comunităților asupra comportamentului urșilor și a măsurilor de siguranță poate reduce semnificativ riscurile și poate promova o conviețuire mai sigură între oameni și natura sălbatică.