Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat publicităţii, săptămâna trecută, topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitori. Din 194 de state incluse în clasament, România ocupă locul cinci.
Date îngrijorătoare vin în completare şi de la instituţiile din ţară.
Vârsta medie de iniţiere (primul contact) este de 13 ani pentru alcool, 14 pentru tutun şi 15 pentru haşiş. Aşa zisul consum "regulat" -cel puţin de 10 ori sau aproape în fiecare zi pentru tutun şi aproape în fiecare săptămână pentru alcool şi haşiş- survine în medie în 12 până la 18 luni de la iniţiere. În ceea ce priveşte cumulul, consumul mai multor produse atinge 50% din tineri, începând de la 17 ani.
Consumurile cumulate cele mai frecvente, în ordine descrescătoare, sunt: tutun - alcool, tutun - haşiş, tutun - alcool - haşiş. La 17 ani, 76% din fete şi 75% din băieţi au experimentat cel puţin 2 din aceste produse. Între 15 şi 18 ani, proporţia de adolescenţi cu un consum regulat de mai multe produse ajunge la 27%, se arată într-un comunicat de presă.
Printre motivaţiile ce stau la originea consumului sunt: curiozitatea (60,8%), căutarea evadării (32,2%), nevoia de creşterii a încrederii în sine (19,1%), presiunea grupului (17,2%), nevoia de siguranţă (14,2%), cunoaşterea de sine (10,5%), sfidarea societăţii (10,3%).
„Factorii socio - culturali sunt importanți, alături de cei individuali, precum și de cei legați de substanțele consumate. Dependența duce la dezinserție socială și la riscul de sero-pozitivitate (48,2% din heroinomani nu au nici o activitate). Frecvența tulburărilor mintale atinge 35% dintre utilizatori și crește în paralel cu vechimea consumului. Problemele somatice legate de utilizarea drogurilor sunt considerabile, ajungând ca până la 50% dintre subiecți să prezinte risc pentru abcese, septicemie, hepatită virală, supradoză, seropozitivitate și HIV / SIDA”, a declarat dr.Simona Trifu, cadru universitar al UMF Carol Davila din Bucureşti.
Recomandările noastre
