Ingineria de la Administrația Străzilor: 108,31 de kilometri fictivi de pistă de biciclete. Cum s-au făcut lucrări ilegale în valoare de 10 milioane de euro

Ingineria de la Administrația Străzilor: 108,31 de kilometri fictivi de pistă de biciclete. Cum s-au făcut lucrări ilegale în valoare de 10 milioane de euro

Asociația OPTAR a măsurat câți kilomeri de piste de biciclete există în Capitală și au comparat cu ceea ce raportează mai marii de la Administrația Străzilor, instituție subordonată edilului-șef al Capitalei, Sorin Oprescu. Rezultatul: lipsesc 108,31 kilometri de piste de biciclete.

Asociația OPTAR a analizat informațiile furnizate de către Administrația Străzilor din București (ASB) Consiliului General al Municipiului București și a constat mai amrii de la Străzi u realizat 108,31 de kilometri doar pe hârtie. „La punctul nr. 2 din adresa din 5 decembrie 2013, ASB a susținut că în baza unui contract cu numărul 179 s-au executat trasee în lungime totală de 68,64 km. Apoi, făcând referire la un alt contract – cu numărul 193, se amintește că traseele executate au o lungime de 117,76 km. Printr-o analiză a cifrelor vehiculate de ASB, am constatat diferențele majore dintre lungimile traseelor cu piste pentru biciclete și traseele rutiere. De exemplu, se afirmă faptul că Traseul nr 1, recepționat pe 30.09.2008, ar avea lungimea de 12 km. De fapt, acest traseu are 4,52 km”, au explicat reprezentanții OPTAR. Aproximativ 4,5 km este și lungimea măsurată de organizatorii Maratonului International Bucuresti. Din măsuratori, s-au constatat diferențe între lungimile majorităţii traseelor recepționate și lungimile reale ale drumurilor pe unde au fost trasate piste. „Astfel, pe 5 decembrie 2013, ASB a afirmat că lungimea traselor cu piste pentru biciclete din București ar avea o lungime de 186,4 km. În fapt, din măsuratori a reieșit faptul că lungimea căilor de comunicație pe care s-au marcat aceste trasee au 78,09 km. Din calculele asociației OPTAR, diferența dintre totalitatea lungimilor traseelor comunicate de către ASB și totalitatea lungimilor căilor de comunicație pe care s-au trasat pistele este de 108,31 km!”, au mai explicat aceștia. Alte observații: În 2013, s-au efectuat lucrări de coborâre a bordurilor „prin forțe proprii” pentru lucrări aflate în garanţie. (2 ani de la momentul recepției lucrărilor).  „Important de remarcat este faptul că traseul cu piste pentru biciclete de pe Bulevardul Theodor Pallady nu a primit avizul poliției rutiere deoarece pista „nu asigura condițiile de circulație în siguranta”, au mai precizat reprezentanții asociației. Cu toate acestea, ASB a recepționat această lucrare ilegală și a plătit-o, cu toate că avea cunostință despre faptul că viața oamenilor este pusă în pericol. Mai mult, așa cum reiese din informația pusă la dispoziție de ASB, administrația locală a irosit resurse coborând bordurile. Situația pistei ilegale de pe Bd Theodor Pallady era cunoscută de catre ASB, deoarece în 2012 a fost sancționată contravențional pentru executarea pistei fără avizul obligatoriu al poliției. ASB ține la secret documentele pe baza cărora au realizat pistele de biciclete ASB a uitat sa treacă în lista de motive pentru care poliția a solicitat, conform legii, desființarea temporară, faptul că „nu există spaţiu suficient pentru circulaţia pietonilor. De fapt, acesta este motivul pentru care niciun traseu cu piste pentru biciclete realizat în București nu se putea executa legal, susțin reprezentanții Asociației de bicilșiști. De remarcat este faptul că marcarea traseelor pentru biciclete are la bază studii de fezabilitate care ar fi trebuit să constate că nu este posibilă trasarea pistelor pe trotuare, în București neexistând trotuare pe care să se poată executa trasee cu piste pentru biciclete și care să îndeplineasca toate condițiile legale. Până acum, aceste studii de fezabilitate nu au fost făcute publice pentru a se constata dacă cei care le-au întocmit au recomandat sau nu executarea de trasee cu piste pentru biciclete pe trotuare. De asemenea, ASB refuză să facă publice documentele prin care s-au recepționat pistele. Mai multe detalii despre informaţiile primite şi analiza acestora pot fi consultate pe site-ul asociaţiei OPTAR. Administraţia Străzilor a investit aproximativ 10 milioane de euro în „afacerea piste de biciclete”. Banii au fost dați în două etape, în 2008 şi în 2010. Doi ani  Poliţia Rutieră a închis 80% dintre aceste piste, pe care le-a catalogat drept pericol public.