Vatican. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Conclavul papal, care începe pe 7 mai, are loc în Capela Sixtină, iar pentru pregătirea acestuia au fost luate măsuri stricte. Pe durata procesului de votare, cardinali electori nu au voie să ia legătura cu exteriorul. De asemenea, angajații responsabili de detaliile tehnice sunt obligați să respecte aceeași regulă. Milioane de credincioși să afle cine va fi noul Papă.
Conclavul papal, așteptat de credincioșii catolici. Măsurile luate la Vatican
Pe durata conclavului, cardinalii vor fi cazați la hotelul Domus Santa Marta din Vatican. Totuși, din cauza numărului mare de electori, unii ar putea fi găzduiți într-o altă reședință apropiată. Ziua începe cu o slujbă oficiată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor.
După rugăciune, cardinalii intră în Capela Sixtină și își ocupă locurile și depun jurământul. În momentul în care se rostește formula „Extra Omnes”, toți cei care nu votează părăsesc capela, iar procesul de alegere începe.
Ce trebuie să respecte cardinalii electori
Alegerea noului papă necesită o majoritate de două treimi. Dacă nu este desemnat un câștigător, procesul continuă a doua zi, când se pot face câte două voturi dimineața și două după-amiaza, până la obținerea rezultatului final.
Doar cardinalii care nu au împlinit 80 de ani au drept de vot. În mod oficial, numărul maxim admis de electori este 120, dar această limită a fost depășită. La acest conclav sunt eligibili 135 de cardinali, însă doi dintre ei nu vor participa.
Reguli stricte
Cardinalii care au depășit vârsta de 80 de ani nu pot vota în conclav, dar pot lua parte la întâlnirile generale care au loc înainte de începerea procesului electoral. Aceste întâlniri, denumite congregații generale și au legătură cu provocările și prioritățile actuale ale Bisericii.
În 2013, în timpul acestor reuniuni, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a ținut un discurs despre apropierea Bisericii față de cei aflați la marginea societății, mesaj care a avut un rol important în alegerea sa ca papă.
Papa Francisc Sursa foto: Dreamstime.com
Regulile conclavului din acest an sunt în mare parte neschimbate față de cele stabilite în 1996 de Sfântul Ioan Paul al II-lea. Deși Papa Benedict al XVI-lea a intervenit de două ori asupra lor, modificările nu au fost majore.
Runda decisivă la Vatican
Papa Francisc nu a adus ajustări procedurii în sine, însă influența lui se face simțită prin faptul că a numit 108 dintre cei 135 de cardinali cu drept de vot.
Una dintre cele mai importante modificări aduse de Benedict al XVI-lea a fost eliminarea posibilității de a alege un papă cu majoritate simplă, dacă votul ajunge la un blocaj. Astfel, cardinalii nu mai pot aștepta 12 zile, așa cum prevedea Ioan Paul al II-lea, pentru a forța alegerea unui candidat cu o susținere slabă.
Dacă votul continuă fără rezultat, se ajunge la o rundă decisivă între primii doi candidați, în care tot o majoritate de două treimi este obligatorie. În această rundă finală, cei doi finaliști nu mai au drept de vot.
Cine poate ajunge Papă la Vatican
Orice bărbat catolic botezat poate fi ales papă. Femeile nu pot ajunge la acest statut, având în vedere că în cazul lor există interdicția de a fi hirotonite ca preoți. Potrivit învățăturii catolice, doar bărbații pot deveni preoți, deoarece Hristos a ales doar bărbați dintre cei 12 apostoli.
În conclav, procesul de votare este confidențial. Papa Benedict al XVI-lea a întărit jurământul de păstrare a secretului, stipulând că oricine dezvăluie informații din interiorul conclavului riscă excomunicarea automată.
În regulamentele stabilite de Papa Ioan Paul al II-lea, excomunicarea era o posibilitate, dar Benedict a modificat jurământul depus de asistenții liturgici și secretarii, clarificând că aceștia trebuie să respecte „secretul absolut și perpetuu” și să nu folosească niciun fel de dispozitive de înregistrare audio sau video.
„Fac acest jurământ pe deplin conştient că o încălcare a acestuia va atrage pedeapsa excomunicării automate rezervată Scaunului Apostolic. Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi aceste Sfinte Evanghelii, pe care le ating cu mâna mea”, este jurământul stabilit.
Capela Sixtină. Sursa foto: Wikipedia
Ritualul sacru
După fiecare sesiune, buletinele de vot sunt arse într-o sobă specială. Fumul care iese din coșul Capelei Sixtine semnalează rezultatul alegerii: fumul negru indică faptul că nu s-a ajuns la o decizie, în timp ce fumul alb semnifică faptul că un papă a fost ales și că acesta a acceptat alegerea.
Pentru a preveni confuzia, sunt folosite cartușe chimice. Fumul negru este obținut prin arderea unui cartuș care conține perclorat de potasiu, antracen și sulf. Pentru fumul alb, cartușul conține clorat de potasiu, lactoză și rășină cloroformă.
În plus, clopotele sunt trase pentru a marca alegerea unui nou papă. După această confirmare, cardinalul decan se prezintă în balconul care se află deasupra Pieței Sfântul Petru și rostește cuvintele „Habemus Papam!” („Avem un papă!”), urmate de numele papal al noului papă. Acesta iese apoi în fața mulțimii și oferă prima sa binecuvântare.
Principalii favoriți
Printre candidații considerați favoriți se află cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle și secretarul de stat Pietro Parolin. De asemenea, americanul Robert Francis Prevost se află pe această listă.
Potrivit informațiilor apărute în ultimele ore, Pietro Parolin ar deja aproximativ 40 de voturi, suficiente pentru a obține o majoritate de două treimi sau 89 de voturi în tururile următoare
Luis Antonio Tagle ar putea atrage numeroase voturi din Asia. Recent, organizația americană BishopAccountability l-a criticat pentru lipsa sa de implicare în combaterea cazurilor de abuzuri sexuale ale preoților.
De asemenea, cardinalul italian Matteo Zuppi este văzut ca un posibil favorit. Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, a fost menționat în discuții.
