Justitie
Înalta Curte acuză presiuni asupra Curții Constituționale după scrisoarea premierului privind pensiile magistraților
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o poziție oficială în care își exprimă îngrijorarea față de scrisoarea adresată de prim-ministru președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026, în contextul proiectului de lege privind pensiile magistraților.
Instituția consideră că referirea la riscul pierderii fondurilor europene și solicitarea implicită ca judecătorii constituționali să țină cont de consecințe financiare reprezintă o ingerință în activitatea unei autorități jurisdicționale.
În comunicatul transmis, Înalta Curte subliniază rolul justiției într-un stat de drept și necesitatea respectării separației puterilor.
„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026”, se arată în comunicatul semnat de președintele ÎCCJ.
Critici privind invocarea fondurilor din PNRR
Înalta Curte susține că argumentul legat de pierderea fondurilor europene nu are fundament juridic și nu poate constitui un criteriu pentru deciziile Curții Constituționale.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, transmite instituția.
De asemenea, ÎCCJ afirmă că obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja abordate legislativ.
„Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, arată Înalta Curte.
Lia Savonea. Sursa foto: Arhiva EVZ
Rolul Curții Constituționale, subliniat de ÎCCJ
În mesajul transmis, instanța supremă insistă asupra faptului că Curtea Constituțională trebuie să decidă exclusiv pe baze juridice.
„Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.”
Instituția mai afirmă că invocarea articolului 148 din Constituție nu poate justifica presiuni asupra unei instanțe.
„Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora.”
ÎCCJ, apel la respectarea independenței justiției
Înalta Curte avertizează că orice tentativă de influențare a unei instanțe constituționale poate afecta credibilitatea instituțiilor statului.
„Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.”
Instituția subliniază că dialogul dintre autorități trebuie să respecte limitele constituționale.
„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.”
În final, Înalta Curte îl invită pe prim-ministru să reafirme public sprijinul pentru independența justiției.
„Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se arată în comunicatul semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
