Solicitarea lui Jens Stoltenberg a fost făcută în ciuda faptului că pandemia Covid-19 afectează bugetele naționale. Realitate pe care și secretarul general al Alianței a recunoscut-o.

Pandemia Covid-19 va avea „consecinţe severe” asupra bugetelor guvernelor, deşi este prea devreme pentru a evalua efectele pe termen lung, a spus Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a evidenţiat că aliaţii din NATO au decis să îşi impulsioneze cheltuielile cu apărarea „deoarece trăim într-o lume mai nesigură şi mai imprevizibilă„.

„Acest lucru nu s-a schimbat. Aşa că mă aştept ca aliaţii să îşi menţină angajamentul de a investi mai mult în securitatea noastră”, a adăugat el, scrie Agerpres.

Președintele american Donald Trump le-a cerut insistent aliaților din NATO să aibă o țintă de alocare a 2% din PIB al lor pentru apărare, criticând în special Germania pentru procentul redus alocat apărării.

NATO a informat că 9 din cele 29 de state membre ale Alianței au atins acest scop anul trecut.

Cheltuielile pentru apărare au crescut în general cu 4,6% în 2019 comparativ cu 2018, fiind al cincilea an consecutiv de majorare.

Prin creşterea investiţiilor în securitate şi în forţele armate, aliaţii din NATO îşi sporesc capacitatea de a gestiona crizele, dezastrele naturale şi alte evenimente neprevăzute, a spus Stoltenberg.

Stoltenberg a evidenţiat logistica şi sprijinul armatei puse la dispoziţie în contextul pandemiei de coronavirus, cum ar fi spitalele militare şi ajutorul la controalele de la frontierele naţionale.

Criza a determinat NATO să îşi adapteze operaţiunile, de exemplu prin modificarea sau anularea exerciţiilor militare. Însă Stoltenberg a spus că situaţia actuală nu afectează capacitatea Alianței de a acţiona.

„Forţele noastre sunt pregătite. NATO funcţionează. Iar dacă va fi nevoie, suntem capabili să acţionăm”, a subliniat Jens Stoltenberg.