În zonele muntoase rurale, unde nord-estul Macedoniei se învecinează cu vestul Bulgariei, muncitorii, afectaţi de căldura de la sfârșitul lunii septembrie, lucrează la finalizarea unui drum de mare viteză extrem de important din punct de vedere strategic care leagă capitalele Skopje și Sofia.

Drumul face parte din „Coridorul Opt”, care leagă pe mare coasta Adriaticii din Italia de Albania și se extinde prin Macedonia de Nord până la portul Varna de pe coasta bulgară a Mării Negre.

Odată finalizat, coridorul va ancora țările din Balcanii de Vest, Albania și Macedonia de Nord, la rețeaua europeană de comerț și transport, deschizându-le literalmente calea către Uniunea Europeană și oferind NATO un coridor militar strategic.

Cererea de aderare la UE s-a lovit de multe obstacole

Însă proiectul feroviar și rutier, ca de altfel și cererea Macedoniei de Nord de a adera la blocul european, a fost plin de obstacole, întârzieri și controverse.

Prim-ministrul ţării, Hristijan Mickoski, a acuzat Bulgaria că nu s-a angajat să construiască pe teritoriul său traseul feroviar, spunând că viitoarea cale ferată va ajunge într-o „fundătură” la graniţa cu Bulgaria şi a amenințat că va deturna fondurile UE alocate proiectului către o altă rută, cunoscută sub numele de Coridorul Zece, care ar lega Skopje de Belgrad și Budapesta la nord, unde se află la guvernare naționaliștii euro-sceptici, considerați apropiați de Mickoski.

Disputa cauzată de coridor soseşte pe fondul a ceea ce oficialii bulgari văd ca o deteriorare suplimentară a relațiilor dintre cele două țări, ale căror relaţii s-au răcit mult din luna mai, când partidul de dreapta VMRO-DPMNE a câștigat alegerile parlamentare și prezidențiale din Macedonia de Nord.

O dispută istorică

A reapărut și o dispută de lungă durată cu Grecia asupra numelui Macedoniei de Nord: naționaliștii din Skopje numind informal țara „Macedonia”, un lucru pe care oficialii de la Atena îl consideră o încălcare clară a Acordului Prespa din 2018.

Săptămâna trecută nu a existat un acord unanim între ambasadorii UE pentru a deschide primele capitole de negocieri privind aderarea Macedoniei de Nord la bloc. Albania însă, a primit undă verde.

În ciuda faptului că Albania și-a întrecut vecinul, oficialii de la Bruxelles și Skopje speră că guvernul recent instalat al Macedoniei de Nord va rămâne concentrat pe calea aderării.

Executivul UE se bazează pe noul său Plan de creștere de 6 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, care prevede în următorii trei ani o serie de investiții în cele șapte țări candidate din Balcanii de Vest, în schimbul unor reforme menite să apropie economiile și societăţile lor de UE.

Cele 6 miliarde de euro - care constau în 2 miliarde de euro sub formă de granturi și 4 miliarde de euro în împrumuturi subvenționate - vor fi repartizate în funcție de PIB-ul și populația fiecărei țări, însă vor fi puse la dispoziție numai după ce vor fi implementate reformele care vizează alinierea legilor, standardelor și practicilor lor cu cele ale UE.

Ce se întâmplă cu fondurile

O altă caracteristică unică a Planului de creștere este că țările care nu își îndeplinesc obiectivele de reformă şi-ar putea vedea fondurile care le-au fost alocate deturnate către alte țări din regiunea Balcanilor de Vest.

Surse UE spun că modelul este conceput pentru a crea „concurență” între vecini și pentru a stimula reforme mai rapide.

„Din fericire, noul guvern al Macedoniei de Nord s-a alăturat cu adevărat procesului de aderare la UE, la fel ca și guvernul anterior”, a spus o sursă diplomatică. „Când noul guvern a depus jurământul, nu au existat abateri majore de la programul de reformă negociat de guvernul anterior”.

Modelul cash-for-reforme face parte din planul Bruxelles-ului de a accelera reformele într-o serie de aspecte, inclusiv statul de drept, independența justiției și lupta împotriva corupției. Agendele de reformă ar trebui să fie aprobate încă din octombrie, ceea ce înseamnă că primele plăți de „prefinanțare” ar putea fi efectuate până la sfârșitul acestui an.

Proiectul de reformă prezentat de țările balcanice

Toate țările - cu excepția Bosniei și Herțegovinei - și-au prezentat până acum proiectele de reforme, deoarece oficialii de la Sarajevo încă decid modul în care adunarea parlamentară a țării ar trebui să aprobe planurile.

„Dacă o țară nu își îndeplinește angajamentele agendei de reformă, fondurile care i-au fost alocate ar putea fi transferate într-o altă țară din Balcanii de Vest, creând un element complet nou de concurență comparativ cu instrumentele de finanțare anterioare”, a explicat un oficial UE.

Un alt oficial al UE, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a adăugat că lupta împotriva corupției este una dintre cele mai mari provocări din Macedonia de Nord și din alte țări candidate din regiune, dar că executivul UE are mecanisme puternice pentru a-și proteja finanțarea.

„Corupția există. Însă avem o politică de toleranță zero și cadre foarte stricte”, a spus el „Dacă se întâmplă și se întâmplă, mecanismele noastre intră în acțiune”.

Statele membre ale UE au drept de veto

Dar chiar dacă Skopje va reuși să-și atingă toate obiectivele și să culeagă beneficiile Planului de creștere, va putea progresa pe calea către aderarea la UE doar dacă va continua să-și repare relațiile cu Bulgaria vecină.

Aceasta se va dovedi a fi o adevărată provocare, întrucât parlamentarii de la Sofia și Skopje continuă să facă schimb de retorică combativă. Fiecare stat membru trebuie să dea undă verde explicită deschiderii tuturor etapelor procesului de aderare la UE.

Ca răspuns la eșecul ambasadorilor UE de a începe discuțiile de aderare cu Macedonia de Nord, fostul prim-ministru bulgar Boyko Borisov – care conduce cel mai mare partid din parlamentul bulgar și prezidează comisia de afaceri externe a acesteia – a declarat că Skopje trebuie „să se confrunte cu consecințele acţiunilor sale”. Borisov reproşează guvernului lui Micksoki că acuză, într-o manieră instrumentală, Bulgaria pentru întârzierile survenite în cererea sa de aderare.

Borisov a cerut recent demisia vicepremierului și ministrului transporturilor din Macedonia de Nord, după un război de cuvinte care a implicat Coridorul Opt care leagă capitalele țării.

Pe 27 octombrie, Bulgaria va vota pentru a șaptea oară în doar trei ani, după ce a eşuat de mai multe ori în tentativa de formare a unui guvern.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA