Eugen Vasiliu, procurorul care a instrumentat dosarul „fluieraşilor” implicaţi în precedentul scandal de proporţii din fotbalul nostru, a făcut declaraţii incendiare pentru EVZ.
În ultima lună, fotbalul românesc a fost zguduit din temelii. Mai întâi a fost arestat Gigi Becali. Apoi, după finanţatorul Stelei, au primit mandate pentru 29 de zile Cornel Penescu, patronul de la FC Argeş, şi Gheorghe Constantin, preşedintele Comisiei Centrale de Arbitri.
Pe lângă ei, în vizorul DNA se află şi arbitrii Marius Martiş, Aurelian Bogaciu, Tiberiu Lajos şi Laurenţiu Danşa, care au condus partidele FC Argeş - FC Braşov, FC Argeş - Craiova, Bistriţa - FC Argeş şi FC Argeş - Otopeni.
Puţini îşi mai aduc aminte de precedentul caz de asemenea proporţii, petrecut în 1981. În urmă cu 28 de ani, lucrurile stăteau la fel de grav în campionatul nostru, ceea ce arată că fenomenul corupţiei are rădăcini extrem de adânci în acest fotbal. 28 de arbitri şi conducători de cluburi au fost atunci reţinuţi de miliţieni pentru fapte de corupţie. Unii au fost suspendaţi din activitate, alţii - condamnaţi şi trimişi la închisoare.
Lista cu cei „mânjiţi” era mai lungă, dar probe s-au găsit doar în cazul unora. Printre „oamenii de fotbal” care au intrat în vizor se numărau atunci Florian Cenea, Niki Raab, Carol Silaghi, Romeo Stâncan, Mircea Salomir, Vasile Ianul, Nicolae Rainea, Dan Ologeanu, Otto Anderco, Ioan Rus sau Vasile Topan. Unii dintre ei au scăpat pentru că aveau relaţii suspuse. Şocant este că acum, ca şi în 1981, au fost implicate în scandaluri de corupţie echipele FC Braşov şi FC Argeş! „Se adunau bani de la muncitori” După aproape trei decenii, Eugen Felteş Vasiliu, procurorul care a instrumentat acel caz celebru, a povestit ieri cu lux de amănunte, în exclusivitate pentru EVZ, despre valul arestărilor şi despre anchetele făcute de autorităţi: „Ca şi acum, şi atunci ancheta s-a început tot de la banii negri care au fost daţi de către cluburi! Ulterior s-a ajuns la condamnări. Procesul a durat vreo doi ani. Au fost implicate echipe precum FC Braşov, FC Constanţa sau FC Argeş.
Au fost nereguli la meciurile dintre aceste echipe... S-a început cu Braşovul. Veştile despre banii negri au venit tocmai de la muncitori. Se adunau bani de la lucrătorii din diverse cartiere, pentru a se sprijini echipa. Muncitorii au sesizat că banii pe care îi dau ei se duc în alte părţi, că nu primeau nicio justificare pentru ei. În urma plângerilor, Curtea de Conturi a făcut controale prin toate judeţele. În final, au fost opt con damnaţi, restul au fost suspendaţi sau eliberaţi pentru că au cooperat cu autorităţile”. Fotbalişti de la Dinamo, reţinuţi pentru blat În 1981, Vasiliu a instrumentat celebrul caz pe baza a două dosare. Asemănările cu situaţia de acum sunt izbitoare: „Primul a fost pentru bani negri şi abuz în serviciu, iar al doilea - pentru dare şi luare de mită către arbitri. Fiecare club avea arbitrii lui. N-am stat să judecăm arbitrii amărâţi, care se vindeau pe 300 de lei, fiindcă erau extrem de mulţi! I-am adunat pe cei care au primit sume mari. În 1981, arbitrii s-au vândut pentru sume cuprinse între 5.000 şi 50.000 de lei!”.
Vasiliu a mai oferit o informaţie şocantă: „În perioada 1984-1986, au fost reţinuţi trei jucători de la Dinamo Bucureşti, după un meci cu FC Braşov. Au fost prinşi că au făcut blat, au fost acuzaţi de luare de mită. Fiind fotbalişti şi având contracte de altă natură, jucătorii de la Dinamo n-au mai fost trimişi în judecată. Au depus banii la stat şi au fost lăsaţi liberi. A fost vorba de 75.000 de lei”. Cazul „Rainea” Despre renumitul Nicolae Rainea, aflat şi el pe lista arbitrilor care au viciat rezultate („Scânteia Tineretului”, din 1 iunie 1981, a con semnat acest lucru), s-a zvonit în acea perioadă că ar fi scăpat liber tocmai pentru că urma să oficieze me ciuri la Campionatul Mondial din 1982. „Eu n-am fost anchetat deloc. Nu e adevărat ce se zice despre mine. Nici nu ştiam că voi arbitra la Mondialele din 1982, fiindcă aveam deja 48 de ani. Unii arbitri au fost arestaţi pentru avantaje minore. S-au vândut pentru nişte posturi. În schimbul unor blaturi, li se promiteau admiteri la facultate sau slujbe după absolvirea studiilor, fiindcă nu puteau lucra la oraş din primii ani”, a menţionat Rainea pentru EVZ.
POETUL - BAIONETĂ
Păunescu: „Balaurul avea şapte capete”
Cazul arestărilor din 1981 a pornit de la poetul Adrian Păunescu şi de la Dan Claudiu Tănăsescu. Cei doi au pornit o campanie împotriva blaturilor denumită „Fotbal Saga”. Ancheta a fost susţinută de „Săptămâna”, cunoscută în epocă drept revista Securităţii, condusă de scriitorul Eugen Barbu. „E adevărat. Am făcut o asemenea campanie, cum am iniţiat-o şi acum în Parlament. Vă pot spune că balaurul din 1981 avea şapte capete. I-au fost tăiate după campania mea şi după acele arestări, dar i-au crescut altele în loc şi acum are 77”, s-a limitat să ne declare Păunescu.