Important! „Tratamentele cu plasma COVID-19 pot fi sigure, dar nu știm dacă funcționează”

Important! „Tratamentele cu plasma COVID-19 pot fi sigure, dar nu știm dacă funcționează”

Plasma de la supraviețuitorii COVID-19 poate fi folosită pentru a trata pacienții spitalizați, spune FDA. Numai că unii cercetători sunt încă îngrijoraţi deoarece nu ştiu nici avum dacă funcţionează.

Plasma convalescentă este partea lichidă a sângelui prelevată de la persoanele care s-au recuperat dintr-o infecție, în acest caz din COVID-19. Plasma conține anticorpi pe care oamenii i-au construit împotriva agentului patogen.

A fost folosit de zeci de ani, cu succes, pentru a trata alte tipuri de infecții, inclusiv gripa și Ebola. De aceea, la începutul pandemiei coronavirusului, a fost privită ca un potențial tratament.

Mai mult, medicamente bazate pe plasmă s-au folosit  pentru a trata boli rare sau imunodeficiențe, prin folosirea imunoglobulinelor. La nivel mondial, SUA sunt cele mai mari producătoare de plasmă, urmate de China. Europa depinde de importurile de plasmă din SUA, fiind capabilă deocamdată să recolteze doar 63% din necesarul de plasmă pentru medicamentele care se bazează pe ea.

Ne puteți urmări și pe Google News

În Europa, sunt doar patru țări care recoltează plasmă masiv – Germania, Cehia, Austria și Ungaria, ele furnizând peste jumătate din necesarul companiilor farma, arată un comunicat de presă al companiei bio-farmaceutice Takeda.

Pentru a fi recoltată plasmă, pot fi folosite două metode:

- fie este folosit un aparat special de plasmafereză, prin care plasma este separată de sânge, iar trombocitele și celulele roșii sunt redate donatorului. La o astfel de donare, care durează circa o oră, se extrag 800 de mililitri de plasmă.

-fie se face donarea clasică de sânge, iar plasma este separată ulterior.

Este plasma convalescentă cea mai sigură soluţie?

În general este considerat sigură în utilizările sale standard. Până în prezent, dovezile sugerează că acesta este deocamdată soluţia pentru tratarea COVID-19, spune Liise-anne Pirofski, medic de boli infecțioase și imunolog la Albert Einstein College of Medicine din New York.

Un studiu efectuat pe 5.000 de pacienți publicat în 11 iunie în Journal of Clinical Investigation a constatat reacţii adverse grave, cum ar fi reacții alergice sau leziuni pulmonare. Studii mai ample care nu au fost încă revizuite au arătat rezultate similare .

„Siguranța este aceeași cu cea a plasmei standard, care este folosită în fiecare zi în spitale”, spune Pirofski, potrivit sciencenews.