Ordonanța de Urgență 82/2023 a venit ca o lovitură fulgerătoare de ciocan în moalele capului industriei jocurilor de noroc.

Într-un interval foarte scurt, aceasta a fost adoptată de guvern și apoi publicată în Monitorul Oficial, intrând astfel în vigoare. Pentru mulți, rapiditatea cu care s-a desfășurat totul a venit ca o confirmare a războiului pe care Guvernul l-a declarat jocurilor de noroc. Unii sunt însă de altă părere.

OUG 82/2023 aduce modificări OUG 77/2009, privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, precum și OUG 20/2013, ordonanță care privește înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. A fost lansată în dezbatere pe 3 octombrie, adoptată de Guvern pe 5 octombrie și publicată în Monitorul Oficial pe 6 octombrie. Însă mai spectaculoasă a fost povestea care a însoțit-o. 

Premierul Ciolacu a condus șarja pentru adoptarea OUG 82/2023, cu un discurs în care a vorbit despre ”mafia jocurilor de noroc”, dar și în care a acuzat că ”industria pariurilor concediază jurnaliști”. Eforturile sale au fost răsplătite în cele din urmă. 

Modificările aduse de OUG 82/2023 

OUG 82/2023 a adus câteva modificări majore. În ceea ce privește reclama la jocuri de noroc, panourile publicitare pentru jocurile de noroc vor avea dimensiuni de cel mult 35 metri pătrați. Mai mult, este interzisă afișarea în exteriorul sălilor de jocuri de noroc a bonusurilor în lei sau rotiri gratuite fără depunere, a jackpoturilor sau a premiilor oferite. 

Însă cea mai importantă modificare este cea care limitează acordarea de licență doar pentru acele societăți înregistrate în România sau pentru persoanele juridice din UE, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană care au înregistrat un sediu permanent în țara noastră. 

Adică toți operatorii de pe piața din România trebuie să aibă sediul fiscal aici. Iar pentru a intra în legalitate aceștia au la dispoziție doar 6 luni. E o măsură pe care unii au numit-o extremă, spunând că este chiar mai dură decât majorarea taxelor pentru licențele de jocuri de noroc. Trebuie spus însă că și la acest capitol modificările au fost spectaculoase. 

Spre exemplu, taxa pentru o licență clasa 1, necesară operatorilor de jocuri de noroc la distanță, a crescut la suma de 500 de mii de euro pe an. Și nu sunt afectați doar cei care activează în acest domeniu. Licențiații clasa a II-a, adică acele persoane juridice care oferă anumite servicii pentru operatorii de jocuri de noroc (firme de software care produc jocuri de noroc, platforme de procesare a plăților, etc.) vor avea și ei de plătit o taxă anuală de 20 de mii de euro. O creștere semnificativă de la cei 9500 euro pe care trebuiau să îi plătească până acum. 

Iar scopul acestor modificări este unul destul de clar: creșterea încasărilor la bugetul de stat. Conform Notei de Fundamentare a Guvernului, doar măsura privind acordarea licenței doar firmelor cu sediu permanent în România ar urma să crească încasările din impozitul pe profit de la 132 de milioane de lei pe an, la peste 400 milioane lei pe an. 

Este Guvernul în război cu jocurile de noroc?

În ciuda modificărilor spectaculoase cu care a venit OUG 82/2023, unii spun însă că nu este destul. Aceștia dau exemplu proiectul de lege care scoate în afara localităților sălile de jocuri de noroc și care este acum blocat în Camera Deputaților. De asemenea, un alt proiect, prin care se dorește interzicerea amplasării sălilor de joc la o distanță mai mică de 300 de metri față de școli, parcuri sau biserici este și el în aer. 

”Coaliția PSD-PNL a demonstrat, luni, la Senat că nu dorește, de fapt, eliminarea păcănelelor, așa cum se lăuda acum o lună premierul Ciolacu, ci vrea doar mai mulți bani de la organizatorii de jocuri de noroc” a fost reacția celor de la USR ca urmare a acestor măsuri.

Mai interesantă este însă reacția operatorilor mici de jocuri de noroc. Aceștia acuză că măsurile acestea au fost luate doar pentru a favoriza marile case de pariuri și cazinouri, care ar avea mai multe de câștigat prin eliminarea concurenței produse de operatorii mici. Pentru ei, mărirea taxelor înseamnă costuri în plus, pe care cel mai probabil le vor acoperi prin tăierea bugetelor alocate pentru promovare. Asta le va reduce și mai mult capacitatea de a face față concurenței marilor operatori. Rezultatul final ar fi, evident, retragerea lor de pe piață. 

OUG 82/2023 rămâne așadar extrem de controversată. Va ajuta la prevenirea dependenței de jocuri de noroc? Va produce schimbări în bine? Va ajuta în vreun fel? Acestea sunt întrebări la care doar timpul va răspunde.