Virusurile hepatice B şi C aduse din ţările asiatice ameninţă România. În acest timp, Germania îi acuză pe est-europeni că „exportă“ boala.

Imigranţii asiatici veniţi la muncă în România ne-ar putea îmbolnăvi cu virusurile B sau C, au tras, ieri, un semnal de alarmă specialiştii români, de Ziua Mondială a Hepatitei. La rândul lor, românii plecaţi la muncă în străinătate duc mai departe virusul. Germanii învinovăţesc popoarele din estul Europei pentru o treime dintre infecţiile lor cu virusuri hepatice. Aproximativ două milioane de români au hepatita B şi C, susţin medicii. „Oficial sunt înregistraţi aproape 400.000 de bolnavi cu virus B şi C, însă, din practică, ştim că există mai mulţi bolnavi“, apreciază doctorul Mircea Diculescu, directorul Centrului de Hepatologie de la Institutul Fundeni.

Multe infecţii sunt transmise de estici

Un raport realizat anul trecut arăta că 6% dintre imigranţii români din Spania sunt infectaţi cu virusul hepatic B sau C. Statisticile mai arată că, în Germania, o treime dintre infecţiile hepatice sunt transmise de imigranţii din ţările estice. Mai nou însă, specialiştii atrag atenţia nu numai asupra exportului de hepatită pe care-l face ţara noastră. În Bucureşti sunt cei mai mulţi bolnavi

La rândul ei, România este ameninţată de hepatita cu care vin muncitorii din ţările asiatice. „La ei, virusurile hepatice B sau C se transmit foarte uşor. Astfel de ţări se găsesc în zona roşie, cu peste 8% cazuri de hepatită“, subliniază prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, director medical al Institutului „Matei Balş“. Bucureştiul este un exemplu pentru riscul ridicat pe care-l are migraţia în România a forţei de muncă din popoarele asiatice.

Capitala, unde există cea mai mare concentraţie de imigranţi asiatici, se află pe primul loc la numărul total al persoanelor infectate cu virusul hepatic B. Un bucureştean din cinci are în organism, în formă latentă sau activă, virusul hepatic B, potrivit doctorului Mihai Voiculescu, şeful Clinicii de Hepatologie de la Fundeni. „O posibilă explicaţie pentru numărul mare de bolnavi este şi contactul sexual neprotejat“, subliniază doctorul Mircea Diculescu.

Oraşul Drobeta-Turnu-Severin se află pe locul doi la numărul de bolnavi cu hepatita B, pe ultimul loc aflându-se oraşul Iaşi.

INAMICUL INVIZIBIL

Virusurile de tip B şi C sunt depistate cu greu

Unei persoane îi este destul de greu să-şi dea seama că a fost infectată cu virusul hepatic B sau C, deoarece simptomele nu sunt foarte vizibile. Pot trece şi şapte ani de la infectare până la apariţia primelor semne. „70-75% dintre cei care sunt infectaţi nu-şi dau seama de acest lucru şi duc boala pe picioare. Cam 25% dintre ei au semnele obişnuite: urină închisă la culoare, galben în jurul ochilor, obosesc repede şi se simt prost. Când bolnavul are ochii galbeni, poate fi prea târziu. Este posibil să se fi instalat ciroza“, avertizează doctorul Adrian Streinu-Cercel.

Testele de sânge descoperă afecţiunea

Analizele de sânge pot fi un reper bun că în organism ceva nu este în regulă. „Nu există o metodă de fotografiere a ficatului, cum este ecografia, care să-ţi spună că acest organ este afectat. Analizele de sânge îţi pot da indicii despre prezenţa virusului în sânge“, sugerează doctorul Mircea Diculescu. Infecţia cu virusul hepatic C este cel mai greu de controlat, împotriva ei neexistând până acum un vaccin. Un virus „mai puţin agresiv“ este cel de tip B, împotriva căruia doctorii au la dispoziţie un vaccin.

Doar jumătate dintre cei bolnavi primesc tratament

În momentul de faţă, toţi nou-născuţii din România sunt vaccinaţi gratuit împotriva virusului de tip B, România fiind una dintre puţinele ţări din Europa unde aceste tip de imunizare se face de la bugetul de stat. „Programe de vaccinare naţionale împotriva hepatitei B se mai fac în Spania, Bulgaria, Portugalia, Italia şi Franţa“, subliniază doctorul Streinu. Din bugetul de stat ar trebui să se acopere şi tratamentul românilor care au avut ghinionul să fie contaminaţi. Tratamentele, care pot depăşi 100.000 de lei pe an pentru un singur pacient, sunt mult prea costisitoare să poată fi cumpărate fără sprijinul statului. Cu toate că, fără ele, riscul de a face ciroză se dublează la doi ani, doar jumătate dintre cei care au nevoie le şi primesc, arată statisticile neoficiale. „În momentul de faţă, 2.800 de persoane primesc tratament pentru hepatita B“, spune doctorul Diculescu. Specialiştii mai arată că aproape 3.000 de pacienţ i cu hepatita C sunt sub tratament. CAUZE

Acele de seringă refolosite, un pericol

Mulţi dintre bolnavii depistaţi acum cu hepatită B sau C au fost injectaţi, în timpul comunismului, cu ace de seringă nesterile. „În momentul de faţă, transfuziile de sânge sau injecţiile nu mai reprezintă un risc. În schimb, preconizăm că vom avea mulţi bolnavi de hepatita B sau C, contaminaţi în urma contactelor sexuale neprotejate“, adaugă doctorul Mircea Diculescu.