Găurile negre se numără printre cele mai înfricoșătoare și mai enigmatice obiecte cerești din întregul univers. Conform principiilor teoriei relativității a lui Albert Einstein, dacă este prezentă o masă suficientă, însăși structura cosmosului, spațiu-timp, poate fi deformată într-o gaură neagră. În interiorul acestor regiuni ale spațiului, atracția gravitațională este atât de intensă încât practic nimic nu poate scăpa odată prins în capcană - nici măcar lumina.

Aceasta nu este o problemă pentru noi, aici pe Pământ, deoarece cea mai apropiată gaură neagră, așa-numita Unicorn, se află la o distanță sigură de 1.500 de ani lumină, iar gaura neagră masivă din centrul Căii Lactee, Sagittarius A, se află la o distanță și mai mare, de 26.000 de ani lumină.

Dar există și sisteme stelare în adâncurile spațiului, unde stelele devin prizoniere în jurul unei găuri negre. În aceste așa-numite sisteme binare, găurile negre sunt de obicei observate cum se desprind de steaua însoțitoare, sifonează materialul stelar și se dezvoltă în mijlocul acestui proces. Dar ce s-ar întâmpla mai exact cu o stea dacă ar fi în preajma unei găuri negre considerabil mai grele decât Soarele nostru?

Imagini simulate de NASA: Cum sunt devorate stelele de găurile negre

Această întrebare a fost ridicată de cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Astrofizică din Garching, Germania, care au efectuat o serie de simulări pe un supercomputer pentru a testa acest scenariu. O înregistrare video terifiantă dezvăluie ce s-ar întâmpla cu o stea dacă s-ar apropia prea mult de o gaură neagră „monstruoasă” de un milion de ori mai grea decât Soarele.

În total, cercetătorii au simulat opt stele care au trecut pe lângă o gaură neagră de la o distanță de 24 de milioane de mile pentru a vedea cum le-ar afecta atracția gravitațională intensă.  Rezultatele lor au fost discutate într-un videoclip produs de agenția spațială americană NASA.

În materialul video, naratorul Scott Wiessinger a spus: „Oamenii de știință au folosit simulări pe super-computere pentru a arunca opt tipuri diferite de stele către o gaură neagră monstruoasă. Scopul lor este de a crea modele mai realiste ale evenimentelor de întrerupere a mareelor, care apar atunci când stelele se îndepărtează prea mult de găurile negre. Forțele gravitaționale creează maree intense care deformează stelele și le sparg în fluxuri de gaz”.

Potrivit NASA, acestea sunt primele simulări de acest gen care combină fizica descrisă de Einstein acum 100 de ani - teoria relativității generale - cu stele virtuale care se mândresc cu o structură internă realistă. Pe măsură ce stelele se apropie de gaura neagră, gravitația începe să le întindă și să le deformeze.

Ce șanse au corpurile cerești să supraviețuiască găurilor negre?

În unele cazuri, stelele sunt despărțite violent în fluxuri lungi de gaz - așa-numitele disrupții de maree. Cu toate acestea, în unele cazuri, s-a constatat că stelele au fost doar parțial distruse și și-au păstrat o parte din masă înainte de a reveni la formele lor normale.

Simulările au fost conduse de Taeho Ryu, cercetător la Institutul Max Planck, și au implicat stele cu o masă cuprinsă între 1 zecime și o masă de 10 ori mai mare decât cea a Soarelui. Cercetătorii au ajuns la concluzia că probabilitatea distrugerii unei stele acaparate de o gaură neagră ține mai degrabă de densitate decât de masă.

„Steaua asemănătoare Soarelui, împreună cu cele cu mase solare de 0,15, 0,3 și 0,7, supraviețuiesc întâlnirilor apropiate (n.r. cu găurile negre). Dar stelele cu masa de 0,4, 0,5, 3 și 10 ori mai mare decât cea a Soarelui sunt complet sfâșiate. Diferența dintre supraviețuire și distrugere depinde de densitatea internă a stelei”, a spus Wiessinger, citat de The Express.