De această dată, lui Ilie Năstase i s-a dat, nu i s-a mai luat. „Nasty” a primit, ieri, o distincție, o funcție sau un gâdilat fin de orgoliu.
Repudiat în ultimele luni, de presa internațională și oficialii Federației Internaționale de Tenis, românul s-a făcut frate cu cehul și fost numit de autoritățile de la Praga consul onorific în țara natală. Pentru a-și îndeplini noile atribuții, fostul mare tenismen își va muta cartierul general la Constanța, acolo unde va face, teoretic, muncă de birou. Funcția, una chiar onorifică, așa cum îi spune și numele, nu este în niciun caz o sinecură. Noul consul a fost entuziasmat de propunerea cehilor și n-a cerut timp de gândire, poate și pentru că a simțit nevoia să răspundă „izolării” pe care o trăiește în România, după cum a afirmat în nenumărate rânduri. „Este o mare onoare. Țara mea nu mi-a oferit această oportunitate, dar dumneavoastră mi-ați oferit această ocazie și o apreciez”, i-a transmis „Nasty” lui Lubomir Zaoralek, ministrul de Externe al Cehiei. Demnitarul și-a frecat palmele pentru achiziția diplomatică și i-a transmis românului, diplomatic, să fie atent la retorică. „În diplomație trebuie să ne cântărim cuvintele și cred că dl. Năstase este pe deplin conștient de acest lucru. Sunt sigur că trecerea sa de la sport la diplomație va fi un succes, fiindcă îl pot vedea ca pe o persoană care își dă seama de responsabilitatea pe care o are în noua funcție”. Responabilitate. Asta a căutat Ilie Năstase după ce s-a retras din tenisul profesionist. Câștigător la Roland Garros și US Open, primul lider din istoria ATP avea nevoie de provocări. Nu-și consumase la fileu, în meciurile cu John McEnroe, Stan Smith sau arbitri, decât o mică parte din energia care i-a atras porecla „Nasty”. Așa că a început să se caute ca om politic, președinte de federație sau antrenor-nejucător. Năstase nu s-a înscris în clubul sportivilor care dispar în anonimat, după retragere. El a stat la masa capetelor încoronate, s-a înjurat amical, în română, cu prințul Albert de Monaco, și a petrecut umăr la umăr cu Donald Trump, în perioada în care actualul președinte de la „Casa Albă” organiza turnee prietenești de tenis.
Dar, în acest timp, a revenit în țară. Ceva l-a ținut legat de locul unde s-a născut și de unde a decolat spre cariera glorioasă. Ilie a vrut să arate că e responsabil și a candidat, în 1996, la alegerile pentru Primăria Capitalei. Popularitea nu i-a fost suficientă și a pierdut în turul al doilea, în fața lui Victor Ciorbea. Năstase n-a renunțat la politică și a mai servit încă o dată. A ajuns în Senat și și-a dat seama că nu e de el. „Nu știm ce votăm. Ne spune liderul de grup, dar noi nu știm despre ce e vorba”, și-a motivat fostul tenismen divorțul de lumea pestriță care spulberă orice capital de imagine. Cu o demisie și-a încheiat și mandatul de președinte al Federației Române de Tenis, protestând pentru că nu putea intra în posesia unei baze sportive pe care ar fi vrut să construiască o academie de tenis. „O dau dracului de țară. Nu poți să miști nimic de securiști și Securitate”, spunea Ilie la acea vreme în 2008.
Revenit totuși pe terenul său, în sport, „Nasty” a incendiat meciul de Fed Cup dintre România și Marea Britanie și a declanșat un scandal cu ecouri asurzitoare. Ilie a așteptat tot timpul ceva de la România și foarte probabil nu a primit suficient. A cerut prea mult sau prea puțin, e greu de făcut un inventar. Fapt este că fostul tenismen nu este un veleitar. Figură emblematică pentru sportul românesc, el formează, alături de Hagi și Nadia, un trio cu sonoritate mondială. Este deja o axiomă. Mai departe, însă, Năstase trăiește după propriile legi și și nu se ferește să devieze de pe propria axă. Când are ceva de zis, fostul tenismen zice, nu se ferește de vorbe, nu ține cont de canoanele diplomației, lume în care abia a intrat. Greu predictibil, așa cum era și pe teren, generalul Năstase rămâne o figură gata să scoată câte un as din mânecă, servit cu un zâmbet ingenuu. Și, pentru că așa e în tenis, mingile se duc ori în teren, ori în afară.
Recomandările noastre
