Ilie Bolojan. Sursă foto: Gov.ro
Din cuprinsul articolului
Ilie Bolojan susține că, deși România nu se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul energiei, raportul dintre costuri și veniturile populației rămâne problematic și afectează serios economia. „Nu este cel mai mare preț din Europa în România, dar la puterea noastră de cumpărare, la realitățile din această parte de Europa, este evident că este un preț mare. Acesta este adevărul și nu are rost să-l ocolim”, a spus premierul la B1TV.
Premierul consideră că reducerea facturilor la energie nu se va obține prin măsuri adoptate pe scurtă durată, ci prin rezolvarea cauzelor profunde care au generat criza energetică actuală.
Ajutorul pentru cei vulnerabili nu rezolvă problema
Acesta a adăugat că ajutorul oferit de stat familiilor cu venituri mici este util, dar nu rezolvă problema de fond:
„Prețul energiei trebuie menținut cât mai jos și pentru a sprijini competitivitatea firmelor românești. În industriile cu consum mare – metalurgie, petrochimie – costul energiei poate face diferența între profit și pierdere.”
Bolojan a subliniat că România are nevoie de o strategie clară și acțiuni concrete, nu doar de promisiuni politice:
„Avem un interes strategic, ca țară, să ținem costul energiei jos. Dar pentru asta nu trebuie să facem declarații politice – și asta am tot făcut –, ci să mergem la cauzele reale ale acestei situații.”
„Am închis centrale, dar n-am pus nimic în loc”
Premierul a indicat drept principală cauză a scumpirilor scăderea capacității interne de producție.
„În acești ani am închis capacități energetice, în principal pe cărbune, dar nu am pus în locul lor alte surse de energie. Gândiți-vă că avem o centrală de 400 MW la Iernut, începută în 2016, și de zece ani n-am fost în stare să o terminăm”, a declarat Bolojan.
Acesta a explicat că lucrările de la Iernut vor fi duse la bun sfârșit de Romgaz, după rezilierea contractului cu constructorul, întrucât „sunt peste 90% finalizate”. De asemenea, Guvernul intenționează să finalizeze mai multe hidrocentrale blocate de ani de zile, care ar putea reduce parțial deficitul de producție.
Șeful Guvernului a criticat și lipsa de coerență a politicilor energetice: „Am făcut eficiență energetică în casele românilor, dar nu în sistemul național. Tot ce am avut fotovoltaic nu e dublat de stocare. Avem o supraproducție la prânz, când energia e aproape gratis, și un deficit seara, când cumpărăm scump. Dacă am fi avut sisteme de stocare, am fi redus semnificativ costurile.”
Guvernul României. Sursă foto: gov.ro
„ANRE putea face mai mult. Statul are companii ineficiente”
Bolojan a cerut o reglementare mai eficientă a pieței de energie și o reformă reală în companiile de stat. „ANRE ar fi putut face mai mult în ultimii 10-15 ani. Ei sunt regulatorii și ar fi trebuit să asigure o diferență rezonabilă între prețul de producție și cel plătit de cetățean. Dacă ar fi fost mai inovativi, am fi avut alte mecanisme de formare a prețului”, a spus premierul.
El a adăugat că marile companii de stat din domeniu – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexurile Energetice din Valea Jiului și Gorj – suferă de o administrare deficitară: „Cei mai mari producători sunt de stat. În Valea Jiului și Gorj avem o proastă administrare, iar costurile de producție sunt mari. Nu poți avea un preț mic la energie pe cărbune cât timp ai o ineficiență uriașă.”
Totuși, Bolojan a precizat că aceste reforme nu se pot face imediat: „Nu pot să fac în trei luni ceea ce nu s-a făcut în ani de zile. Este un proces complex, dar îl vom începe, pas cu pas.”
Ilie Bolojan spune că „nu ar trebui să avem probleme” iarna aceasta
Întrebat cum va gestiona Guvernul sezonul rece, premierul a oferit asigurări că România nu se confruntă cu riscuri majore de blackout: „Această iarnă ar trebui să o trecem în condiții normale. Sper să fie o iarnă cu temperaturi rezonabile și nu ar trebui să avem probleme deosebite”, a spus acesta.
Potrivit lui Bolojan, România are capacități suficiente de producție pentru acoperirea cererii, apelând doar ocazional la importuri din regiune. „Există momente în care avem o supraproducție și exportăm energie, dar și ore de deficit, când cumpărăm. Problema e că nu avem o interconectare suficientă pe relația România-Ungaria-Austria, ceea ce ne limitează posibilitățile de import în orele de vârf”, a explicat el.
Premierul a mai precizat că Guvernul lucrează la mai multe proiecte care vor crește securitatea energetică: „Finanțăm capacități de stocare pe baterii și dezvoltăm proiecte de pompaj hidro, inclusiv în parteneriat cu grupul francez EDF și Hidroelectrica. Terminăm centrala de la Iernut, cea de la Mintia, și îmbunătățim interconectarea cu vestul Europei. Toate acestea ne vor aduce stabilitate și energie mai ieftină.”
Gazul din Marea Neagră – un nou început pentru industria românească
Ilie Bolojan a subliniat că anul 2027 va marca un moment crucial pentru economia României, odată cu începerea exploatării gazelor din Marea Neagră: „Vom avea o supraproducție de gaz și avem două posibilități: să-l exportăm brut, cum am făcut cu cerealele, sau să dezvoltăm industrii care să-l valorifice aici, în România”, a explicat el.
Premierul a dat exemplul industriei petrochimice, un sector care ar putea renaște prin investiții bazate pe resursele proprii: „Importăm o mare parte din îngrășămintele folosite în agricultură. Dacă am dezvolta capacități de producție internă, am reduce deficitul comercial și am păstra plusvaloarea în țară.”
În încheiere, Bolojan a recunoscut că lipsa de viziune și consecvență a frânat dezvoltarea țării în ultimele decenii: „În fiecare zi trebuie să faci un efort și să împingi lucrurile înainte. Asta ne-a lipsit. Dar acum avem șansa să schimbăm direcția.”
