Editura Evenimentul si Capital

Lancea Destinului. De ce americanii își crează mereu un ”Casus Belli”. Aventurile unui commando OSS. Horoscop

Radu Ștefănescu
Autor: | | 0 Comentarii | 9373 Vizualizari

Horoscop Lancea Destinului a fost făurită în anul 30 la Damasc, din cuţitul profetului Ilie, cuţit cu care ucisese 400 de vrăjitori de ai lui Baal şi din „aripa unui înger”. Fierarul care a făcut celebra lance era şchiop ca şi Hefaistos-Vulcan, zeul metalurgiei şi i-a cerut lui Longinus imensa sumă de 30 de talanți imperiali, monede de aur.

11 decembrie

Horoscop Pe 11 decembrie s-au născut Jean Racine, Alexandr Soljeniţîn, Hector Berlioz, Robert Koch, Carlo Ponti, Jean-Louis Trintignant, Alfred de Musset, Gianni Morandi, Czeh Szabo, Aurel Babeş, Gheorghe Buzdugan, Paul Riegler.

Horoscop În calendarul creștin-ortodox sunt Sfinții Daniil Stâlpnicul, Luca cel Nou, și Sf. Varsava. Nimic în „Kalendar”!

O să vă mai spun o poveste. Mulţi dintre domniile voastre, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, mi-aţi scris că mai doriţi istorisiri, legende, din cele pe care le ştiu. Iarna este timpul poveștilor, la căldură și în siguranță. Ascult şi mă supun!

"Evenimentul Zilei" din 11 decembrie 1942 nu a apărut în ziare, în "Book of facts" sau ”Book of Days”. Pe subiect, până acum, s-au scris nouă cărţi, s-au turnat trei filme, un miniserial şi vreo două-trei jocuri de computer. Şi astăzi este considerată o temă foarte delicată, oficialităţile americane, când sunt întrebate, neagă cu hotărâre evenimentul. Cu toate că, în Richmond, cred că mai trăieşte un fost congressman de Virginia, fiul unui anume căpitan, care, dacă reuşeşti să-i câştigi încrederea, poate să-ţi spună o "poveste frumoasă de război”. Eu l-am ascultat cu atenţie.

Cel mai important lucru în sprijinul poveştii, este că un numar mic de militari au supravieţuit, dintre cei care au luat parte la raid, iar unul dintre ei, cu grad de căpitan, a lăsat o declaraţie scrisă la un notar. Notarul paraguyan, o să vă spun odată și odată povestea, dacă nu v-am spus-o! Declaraţie care urma să fie făcută cunoscută publicului după 50 de ani. Cei 50 de ani au trecut, dar declaraţia a intrat sub incidenţa actelor care privesc securitatea naţională a SUA, noul "Patriot Act". Aşa că nu o să vedem curând originalul declaraţiei şi confirmarea legendei urbane.

Totuşi, o mulţime de oameni au luat cunoştiinţă de conţinutul mărturiei căpitanului, din nou formatul, pe atunci, în 1942, OSS (Office of Strategic Services). Unii dintre ei au vorbit, jurnaliştii au ascultat, editorii au verificat informaţiile - totul părea că este adevărat! Dar imediat au primit un telefon. După cum ştiţi foarte bine, în orice redacţie este cel puţin un informator al serviciilor secrete! În timp de război sunt mai mulți.

Vedeţi, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, un om, sau un popor, nu pot să trăiască - şi mai mult, să aibă succes pe scena vieţii mondiale fără un mit, o latură spirituală puternică, care să motiveze, să legitimeze şi să ofere explicaţii.

Cel mai bun exemplu este poporul evreu, evreii care au jonglat de-a lungul istoriei între „poporul ales” şi „victimele holocaustului”, obţinând mari avantaje, pe ambele căi. Sunt de admirat pentru tenacitatea cu care și-au urmărit scopurile eterne ale nației și cât de precis au aplicat Legea Talionului. După mii de ani și-au refăcut statul și o să termine și Templul, unii spun că este aproape gata, este subteran.

Legendele, miturile, istoriile, tradiţia spirituală sunt absolut obligatorii, mai ales în ziua de azi, când lumea este cuprinsă de febra războiului, violența și agresivitatea generală sunt la valori îngrijorătoare. URSS, pe când era superputere, avea simbolul, legenda lucrurilor mari, uriaşe, făcute pentru eternitate, arta proletară gigantică, după cum spunea bancul epocii: "cel mai mare pitic din lume s-a născut în URSS!"

Iată, americanii, devenind lideri mondiali, au seria „super”. Superman este mitul modului de viaţă american. Mai mult, în ultimul timp s-au atacat, prin confiscare, o serie de simboluri. De exemplu: Graalul şi Lancea Destinului. Graalul, Sfântul Potir care a strâns sîngele lui Iisus răstignit şi Lancea Destinului, suliţa romană a centurionului Cornelius Longinus, care a împuns partea dreaptă, unii istorici spun că a pus capăt suferinţelor Fiului.

Aceste două "artefacte", cuvîntul este un barbarism, dar vom supravieţui dacă îl folosim, dădeau puteri miraculoase posesorului.

Se spune că Graalul a stat în Bizanţ până a fost jefuit de veneţieni, acum este într-o mânăstire din Occident, iar Lancea Destinului a avut o poveste, o legendă, mult mai furtunoasă.

Lancea Destinului a fost făurită în anul 30 la Damasc, din cuţitul profetului Ilie, cuţit cu care ucisese 400 de vrăjitori de ai lui Baal şi din „aripa unui înger”. Fierarul care a făcut celebra lance era şchiop ca şi Hefaistos-Vulcan, zeul metalurgiei şi i-a cerut lui Longinus imensa sumă de 30 de talanți imperiali, monede de aur. Cât solda lui pe doi ani! Este interesant că suma de 30 de monede o mai găsim în scrierile sfinte, 30 de arginţi este răsplata trădării lui Iuda! Centurionul Cornelius Longinus nu era bogat, dar era dintr-o ascendenţă foarte nobilă, făcea parte din una dintre cele cinci curii ale Romei, clan care pretindea că se trage chiar din Remus. Abătut şi trist că nu avea banii necesari, centurionul mergea încet prin locul unde este astăzi mormântul lui Saladin. Un loc unde s–au întâmplat mai multe minuni, de-a lungul timpului. Brusc, în faţa lui, aerul a început să tremure, să vibreze, ca de o căldură intensă şi de neunde, din nimic, în faţa lui au apărut un sol şi câţiva soldaţi. Solul îl întreabă dacă este centurionul Cornelius Longinus. La răspunsul afirmativ, îi dă o pungă, mare și grea, un inel şi o scrisoare, un sul de pergament. Scrisoarea era de la un necunoscut, un egiptean bogat care spunea că a fost salvat de către centurion de tâlharii de pustiu djete, care îi atacase caravana. Şi ca mulţumire a găsit de cuvinţă să-i trimeată o sumă mică, neînsemnată, doar 30 de talanţi, de imperiali, monede de aur. Şi un inel găsit în pustiu, dar care are o mare putere de protecţie. Longinus îşi amintea vag de episod. Cu vreo trei ani mai înainte patrula cu oameii lui spre părţile perşilor şi, într-adevăr, a scăpat de tâlhari o caravană. Cu inelul este altă poveste, o să v-o spun altădată.

Cornelius nu a mai stat să vadă ce şi cum, ci a chiuit ca un copil şi a fugit să-i ducă banii fierarului cel şchiop. O lună de zile a durat „fabricarea” Lăncii Destinului, pentru că despre ea este vorba! Când a fost gata, centurionul a rămas mut de admiraţie. Lancea nu era grea de loc, dar trecea prin orice scut, sau armură şi tăia orice sabie sau lance.

Cu această lance Cornelius Longinus pune capăt suferinţelor Mântuitorului care se chinuia îngrozitor, răstignit pe Crucea Lui. L-a împuns în partea dreaptă de a curs apă, adică limfă şi sânge. Acesta este adevărul, sigur, în dogmă este altfel, multe sunt altfel. Legenda spune că bunul Iisus s-a uita la Longinus şi a spus: „Mulţumesc!” Apoi a spus ultimele Lui cuvinte către Tatăl lui.

De atunci Lancea Destinului, consacrată de sângele lui Iisus, dădea sorţi de izbândă purtătorului ei, în luptă, oricât de nefavorabilă ar fi fost situaţia.

Lancea Destinului a avut o istorie furtunoasă şi îndelungată. A fost în mâna împăratului Traian, numai aşa a putut cuceri Dacia, apoi în cea a lui Constantin cel Mare, adusă de mama sa Elena. La conciliul ecumenic de la Niceea, din anul 325, în faţa împăratului a mers cel mai bun militar roman, Rufus Publius Cato, purtând Lancea Destinului şi un scut cu „crux immissa”. Lancea Destinului a fost în mâna Sf. Mauritius, primul cavaler creştin, apoi, din nou la Roma şi de aici la cavalerii cei puri, la catari. Care nu au pierdut bătăliile niciodată, oricât de disperate ar fi fost. Totuşi, un trădător a furat relicva nepreţuită şi neputând să iasă cu ea din castelul Montsétgur, a îngropat-o în mare taină. În câteva zile, catarii au fost învinşi.

În anul 1938, Lancea Destinului a fost găsită în Sudul Franţei, în excavaţiile făcute printre ruinele castelului Montségur, de către arheologul dr. Otto Rhan, la ordinul special a lui Hitler. De atunci armatele germane au repurtat victorie după victorie, unele neaşteptate şi surprinzătoare.

La 11 decembrie 1942 un commando american OSS fură Lancea Destinului, artefactul care dădea succes militar sigur, aşa spunea legenda, din Bârlogul Lupului din Berlin. Mărturia căpitanului OSS, depusă la notar, arată că membrii commandoului, îmbrăcaţi în uniforme de ofiţeri Waffen SS, au pătruns pe coridoarele subterane ale bunkărului führerului.

Pe coridoare s-au înâlnit chiar cu Göering şi cu Hitler. I-au salutat impecabil, cu salutul nazist, încremeniţi şi cu ochii la Hitler. Tot commandoul american era parfumat cu parfumul preferat al lui Adolf Hitler, "Edelweiss", pe vremea aceea, pe bază de lavandă. Cei doi au trecut, Hitler, simţind mirosul preferat, a zâmbit şi i-a salutat pe americani cordial, iar Göering i-a spus lui Hitler: "Vedeţi, Mein Führer, ce ofiţeri arătoşi şi disciplinaţi avem! Victoria este de partea noastră!" Căpitanul american mărturiseşte că a simţit brusc un impuls iraţional să scoată Lügerul din toc şi să-l omoare pe loc pe Hitler. Şi pe Göering!

Soarta Elenei Udrea, DECISA! Veste de ULTIMA ORA, din Costa Rica

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Horoscop

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI