Horia Constantinescu i-a scris lui Bolojan. Lista cu nereguli și propuneri pentru reforma de pe litoral

Într-o scrisoare deschisă transmisă premierului Ilie Bolojan și miniștrilor Economiei și Mediului, Horia Constantinescu, comisar-șef al Protecției Consumatorilor Constanța, atrage atenția asupra problemelor generate de construcțiile ilegale, birocrația contradictorie și economia nefiscalizată. Fostul șef al ANPC  propune o serie de măsuri legislative și administrative, solicitând intervenții rapide pentru restabilirea legalității și a echității economice.

În numele celor care încă respectă legea

Domnule Prim-ministru, Domnule și Doamnă Ministru,

Scriu această scrisoare/divulgare publică în numele acelora care aleg, încă, să respecte legea – deși sistemul îi forțează zilnic să o încalce. Scriu în numele tuturor celor care își desfășoară activitatea în mod legal, dar sunt sufocați de o rețea complice de ilegalitate tolerată și încurajată de către unele instituții publice. Scriu pentru că, pe tabla de șah a acestei țări, mi-am asumat rolul „nebunului”. Nu am tăcut, nu m-am ascuns, nu am făcut compromisuri. Am fost, sunt și voi fi un om de sistem care nu suportă minciuna acestuia.

Somnul REM și misterul viselor. Ce „repară” creierul în timpul nopții și de ce privarea de somn este o armă biologică

La 71 de ani, Ioan Niculae se căsătorește pentru a treia oară. Cine este aleasa fostului miliardar

I. Construcțiile ilegale – începutul unei metastaze

Totul pornește cu o improvizație mică „în curte”: un foișor, un garaj, un spațiu comercial sezonier – toate fără autorizație. Nu se declară fiscal, nu se plătește impozit. Apoi vine etajul în plus, spațiul închiriat „la negru”, activitatea economică mascată. Se merge pe ideea: „Dacă alții au putut, de ce nu și eu?” Această complicitate socială, susținută de autorități pasive sau corupte, a generat un efect de domino periculos: ilegalitatea devine normă.

Palatele neimpozitate – simbolul rușinii fiscale

Zeci de „palate” ridicate fără autorizație în județul Constanța nu apar în evidențele fiscale. Statul nu încasează nimic, iar cei care respectă legea sunt sufocați de taxe. Toleranța a încurajat extinderea haosului: România este invadată de construcții improvizate, fără taxe, fără reguli.

II. Legitimarea minciunii: „Mai bine încalc legea decât să fur”

O economie paralelă s-a construit în jurul unei retorici toxice: „Mai bine ilegal, decât infractor.” Această justificare devine armă în mâna operatorilor economici controlați și alimentează ideea că „merge și așa”.

III. Litoralul românesc – 10 ani de complicitate oficială

În Mamaia Nord, Năvodari și alte stațiuni, construcții ilegale funcționează nestingherite. Statul a fost informat, dar nu a reacționat. Spații „invizibile” au fost tolerate ani la rând. Un precedent periculos s-a transformat în sistem: „De ce te iei de mine? Pe alții nu-i atingi!”

IV. Statul slab, șantajabil și inert

Orice tentativă de demolare atrage imediat șantaj emoțional și administrativ: „Ce facem cu turiștii?”, „Ce facem cu angajații?”, „Și ceilalți de ce au fost lăsați?” Așa se pierde autoritatea. Instituțiile pasează responsabilitatea de la una la alta. Amenzile sunt aplicate formal, tocmai pentru a fi contestate. Rezultatul? Nimic nu se schimbă. V. Concurență neloială – cancerul tăcut al economiei românești

Operatorii legali sunt striviți de competiția neloială. Prețul produselor „la negru” e mai mic, tocmai pentru că nu implică taxe. Legalitatea devine dezavantaj.

VI. Pierderi la buget – miliarde de lei

Exemplu concret:

→ În Năvodari: peste 70 de locații ilegale × 150 m² × 800 lei/m²/an = 8.400.000 lei pierduți. Extins pe litoral: pierderi de peste 20 milioane lei/an doar din neîncasarea taxelor de ocupare. Adăugați TVA, CAS, impozit pe profit, contribuții – rezultă o gaură cât un minister. Construcțiile ilegale produc evaziune, muncă la negru și abuz fiscal.

TABĂRA NĂVODARI – Zona crepusculară

Teren imens, aflat în litigiu între Primărie și Uniunea Sindicatelor, este astăzi un coșmar urbanistic: gunoaie, ruine, ilegalități. Construcții comerciale autorizate de unii, ignorate de alții. O scenă parcă desprinsă din filmul Pisică albă, pisică neagră. Doi se ceartă, iar ilegalitatea câștigă.

VII. Instituții în conflict – între complicitate și absurd birocratic

Situații paradoxale:

Primăria amendează, dar dă autorizație.

DSV și DSP avizează „pentru că e apă și gresie”.

ANPC verifică doar dacă există autorizație, nu dacă e legală.

Dublul standard distruge încrederea în instituții. Ne trebuie un nou Colectiv ca să ne trezim?

VIII. Soluții legale ignorate – pentru că șpaga aduce mai mult

Au existat soluții funcționale: beach-baruri modulare, fiscalizabile, legale. Dar șpaga și zona gri au învins.

IX. Soluții temporare – propuse și eliminate

Am propus activarea sezonieră cu taxe directe și control facil. Funcționa. A fost eliminată. De ce? Pentru că „plicul” nu mai mergea.

X. Propuneri legislative și administrative

Ilie Bolojan. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea

-Obligația de a prezenta actele de legalitate înainte de orice aviz;

-Sancțiuni pentru funcționarii care autorizează ilegalități;

-Interconectarea bazelor de date între instituții;

-Impozitare automată prin imagini satelitare;

-Demolarea ilegalităților în 30 de zile;

-Interzicerea activității economice în clădiri ilegale;

-Blocarea accesului la fonduri pentru firmele sancționate;

-Bodycam-uri și GPS pentru controlori;

-Cazier comercial național;

-Filmarea controalelor pentru transparență.

XI. Concluzie: E nevoie de curățenie, nu de aplauze

Fiecare construcție ilegală e o palmă dată statului. Fiecare autoritate care o tolerează e ori incompetentă, ori complice. România nu mai poate funcționa cu un stat care sabotează singur legea.

Domnule Prim-ministru, Domnule Ministru, Vă propunem o acțiune comună, cu autorități reale și soluții concrete. Nu mai e timp de ezitări. Aceasta nu e o scrisoare pentru aplauze, ci un apel la luciditate și reformă.

„Dacă nu începem curățenia acum, mâine nu va mai rămâne nimic de reformat. Doar de plâns.”